William Abel scotocește într-o pubelă de gunoi din Havana, în căutarea următoarei mese. Găsește o pungă de plastic cu orez, legume, un os de pui fără carne și câteva muște care se luptă pentru rămășițe, scrie AFP.
Bărbatul de 62 de ani doarme pe străzi de când casa sa, aflată la periferia capitalei, s-a prăbușit în urmă cu doi ani — un fenomen frecvent în Cuba, unde multe clădiri stau să cadă, reflectând prăbușirea economiei.
Cel mai greu e cu mâncarea. De doi ani scormonesc prin gunoaie ca să pot mânca, spune el pentru AFP, cuvintele fiindu-i îngreunate de lipsa dinților.
Sub un tricou murdar, trupul lui Abel este emaciat. Spune că suferă de artrită, hipertensiune și o problemă hepatică pentru care nu are medicamente.
Recunoaște că obișnuia să bea „destul de mult… Știți cum e, trecem prin vremuri grele.”
Abel este unul dintre tot mai mulții cerșetori și oameni ai străzii într-o țară care se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele trei decenii.
Luna aceasta, ministrul Muncii și Securității Sociale, Marta Elena Feito, și-a dat demisia după un val de critici iscat de afirmația sa că „nu există cerșetori” în Cuba — un stat comunist afectat de decenii de sancțiuni americane.
Analiștii indică însă și slăbiciuni structurale ale economiei centralizate și colapsul industriei turismului în urma pandemiei.
Deși s-a prezentat mereu ca un model al egalității sociale, Cuba a rămas fără rezerve valutare și, în ultimii patru ani, nu a mai putut susține cheltuielile pentru programele sociale — precum sănătatea gratuită și alimentele subvenționate.
CITEȘTE ȘI – VIDEO. Traficanți de droguri, transferați pentru prima dată într-o închisoare din nordul Franței
În același timp, prețurile alimentelor au crescut cu aproape 500%, împingând milioane de cubanezi în precaritate.
Nu există date oficiale despre nivelul sărăciei în Cuba, unde cuvântul „sărac” nu este folosit în discursul oficial, fiind înlocuit cu expresii precum „persoane vulnerabile”.
Totuși, datele guvernamentale arată că 189.000 de familii și 350.000 de persoane primesc ajutoare sociale într-o țară cu 9,7 milioane de locuitori.
„O problemă reală”
Juan De La Cruz, 63 de ani, spune că cerșește de doar două săptămâni.
Stă într-un cartier aglomerat din Havana centrală, cu o bucată de carton pe care scrie: „Vă rog, ceva de mâncare”.
„Ce-mi dă Asistența Socială nu-mi ajunge”, spune el. A rămas fără un picior din cauza diabetului în urmă cu patru ani și primește echivalentul a mai puțin de 3 dolari pe lună, la cursul neoficial.
Nu-i ajunge nici măcar pentru un kilogram de carne de pui. Iar cantina socială nu e mare lucru: „Mâncarea e proastă, orez fără unt, fără ulei.”
Măcar are unde dormi, adaugă fostul brancardier pensionar: „O cameră foarte mică, dar… goală, goală, goală.”
Președintele Miguel Díaz-Canel a fost nevoit să intervină după declarațiile ministrului, acuzând-o de „lipsă de sensibilitate” și spunând în fața parlamentului că cerșetorii sunt „expresii concrete ale inegalităților sociale” din Cuba.
Premierul Manuel Marrero a recunoscut și el că țara se confruntă cu „o problemă reală.”
Fără date oficiale, experții se bazează pe estimări. Socioloaga Mayra Espina Prieto a calculat recent că „între 40 și 45% dintre cubanezi trăiesc în sărăcie.”
UNICEF a raportat anul trecut că aproape 1 din 10 copii cubanezi suferă de „foamete alimentară severă”, ceea ce înseamnă că trăiesc zilnic cu unul sau două grupe alimentare, uneori chiar mai puțin.
„O cameră mică”
Arnaldo Victores doarme într-un garaj de motociclete, pe pungi de plastic, într-un cartier periferic al Havanei.
Fiind fără domiciliu stabil, fostul fizioterapeut în vârstă de 65 de ani nu are acces la beneficii sociale, deși are deficiențe de vedere.
În fiecare zi merge în centrul orașului și cerșește pe o stradă aglomerată.
Visul său? „O cameră mică, cu baie”, spune el pentru AFP.
Chiar peste drum de locul în care cere bani trecătorilor se ridică un hotel nou, de stat, cu 42 de etaje — cel mai înalt din capitală și, pentru mulți cubanezi care se luptă să supraviețuiască, un simbol al risipei de neiertat.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
