„Ne-am săturat de salariile mici”: mii de angajați din sectorul public protestează marți în Franța, pentru a denunța scăderea puterii de cumpărare, cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale, scrie AFP.

În același timp, pe fondul unui climat social deja tensionat, blocajele din apropierea liceelor continuă în mai multe zone ale țării, cu susținerea declarată a partidului La France insoumise (LFI, stânga radicală). Mișcarea se extinde și în învățământul superior.

Solicitările privind salarii mai mari și resurse suplimentare apar într-un context bugetar foarte dificil. Franța este a treia țară cea mai îndatorată din zona euro, după Grecia și Italia.

VEZI ȘI – VIDEO. Pompierii ies în stradă la Turnul Eiffel: cer mai multe resurse pentru intervenții

Primele coloane de manifestanți din rândul angajaților publici au pornit marți dimineață în mai multe orașe din Franța, la apelul unei ample alianțe sindicale din sectorul public. La Paris este programat un marș la care pompierii vor participa în număr mare.

Potrivit cifrelor oficiale, aproape 10% dintre angajații din administrația publică de stat au intrat marți în grevă.

La Nantes, în vestul țării, manifestanții au fluturat steaguri sindicale și au purtat pancarte cu mesaje precum „Ne-am săturat de salariile mici” și „Franța arde, iar pompierii voștri odată cu ea”.

Veniturile sunt mici, iar punctul de salarizare este înghețat, a declarat Florian, care a preferat să nu-și dezvăluie numele, la Marsilia, al doilea oraș ca mărime al Franței.

„Supraviețuim”

Tată a doi copii, în vârstă de 39 de ani, Florian câștigă 1.800 de euro net pe lună pentru 40 de ore de muncă pe săptămână, inclusiv datorită turelor de permanență. El și-a exprimat nemulțumirea față de situație: „Supraviețuim. Poți avea competențe într-un post, dar este imposibil să avansezi”.

„Puterea de cumpărare” este una dintre principalele revendicări ale sindicatelor în această zi. Acestea denunță scăderea nivelului de trai al angajaților publici, afectat de inflație și de lipsa majorărilor punctului de salarizare în ultimii ani.

Din 2017, punctul de salarizare al angajaților publici a fost majorat doar în 2022, cu 3,5%, și în 2023, cu 1,5%. În total, creșterea a fost de puțin peste 5%. În același interval, inflația cumulată începând din 2017 va ajunge la 24,17% până la sfârșitul anului 2026.

Înghețarea punctului de salarizare înseamnă o scădere a salariilor pentru milioane de angajați publici, care sunt deja printre cei mai prost plătiți din țările OCDE, a declarat Sophie Binet, lidera sindicatului CGT.

CGT a promis o „zi neagră” în sectorul public, iar autoritățile se așteaptă ca între 20.000 și 40.000 de persoane să participe la manifestația de la Paris, fără a include pompierii.

Pe lângă protestele angajaților publici, ziua de marți este marcată de continuarea blocajelor din licee. Mișcarea a început săptămâna trecută în instituții de învățământ din suburbiile Parisului.

În regiunea Île-de-France, „75 de instituții sunt afectate, dintre care 20 au fost scena unor confruntări, acte de violență sau degradări”, a transmis regiunea pentru AFP.

În zona metropolitană a Parisului, valoarea pagubelor provocate este estimată, deocamdată, la 200.000 de euro, potrivit aceleiași surse.

Acuzații de „piromani în haine de pompieri”

Guvernul a denunțat luni acte de „violență urbană”, anunțând 164 de arestări și 180 de instituții de învățământ afectate. Premierul Sébastien Lecornu a criticat ceea ce a numit „o escaladare iresponsabilă” din partea unor aleși ai LFI, despre care a spus că îndeamnă la extinderea mișcării.

LFI sunt piromani în haine de pompieri, a acuzat marți Valérie Pécresse, președinta regiunii Île-de-France și membră a partidului de dreapta Les Républicains, denunțând o „instrumentalizare politică”.

De cealaltă parte, coordonatorul LFI, Manuel Bompard, a apărat susținerea partidului său pentru blocaje. „Cred că ar trebui cu toții să salutăm această mobilizare a liceenilor”, a afirmat el.

Atunci când împărtășești revendicările unei mobilizări, este normal să o sprijini, să o susții și să ceri ca aceasta să se extindă, a adăugat Bompard.

Datoria publică a Franței a continuat să crească și în al doilea trimestru, ajungând la 3.595,5 miliarde de euro, echivalentul a 119% din produsul intern brut (PIB). Un nou record este așteptat în 2027.

Guvernul a avertizat deja că datoria va ajunge la 121,7% din PIB în 2027, de peste două ori mai mult decât plafonul european de 60%. Ar fi cel mai ridicat nivel de la începutul colectării acestor date, în 1978.

Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.