Lumea trebuie să reducă emisiile globale de carbon cu 18% până în 2030 și cu 45% până în 2035 pentru a limita efectele încălzirii globale și a evita depășirea periculoasă a obiectivelor climatice. Fereastra de oportunitate pentru menținerea creșterii temperaturii medii globale în limita de 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale s-a închis, însă reducerea perioadei și a amplitudinii depășirii acestui prag rămâne posibilă, potrivit unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Raportul evidențiază diferența majoră dintre obiectivele climatice asumate de guverne și măsurile concrete adoptate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Deși numeroase state și-au stabilit ținte pe termen lung, acțiunile pe termen scurt sunt insuficiente pentru a menține încălzirea globală la un nivel care să limiteze cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.

Potrivit specialiștilor ONU, reducerea emisiilor trebuie accelerată semnificativ în următorii ani. Chiar dacă obiectivul de 1,5 grade Celsius nu mai poate fi respectat fără o depășire temporară, limitarea acesteia ar putea împiedica agravarea considerabilă a fenomenelor meteorologice extreme.

Obiectivul de 1,5 grade Celsius nu mai poate fi atins fără o depășire temporară

Inger Andersen, directoarea executivă a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, a declarat că guvernele au fost avertizate în repetate rânduri că timpul disponibil pentru limitarea încălzirii globale este pe cale să se epuizeze.

Potrivit acesteia, eforturile extraordinare necesare pentru respectarea limitei de 1,5 grade Celsius nu au fost realizate, iar oportunitatea de a atinge acest obiectiv fără depășirea pragului a dispărut.

Cu toate acestea, Andersen a subliniat că obiectivul trebuie păstrat, întrucât rămâne o componentă centrală a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Directoarea executivă a UNEP consideră că statele trebuie să se concentreze pe reducerea cât mai rapidă și pe o perioadă cât mai scurtă a depășirii pragului de 1,5 grade Celsius, pentru a putea reveni ulterior la nivelul stabilit prin acordul internațional.

Raportul arată că o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 18% până în 2030 și cu 45% până în 2035 ar oferi șanse bune pentru limitarea creșterii temperaturii globale la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Chiar și în acest scenariu, fenomenele extreme, precum valurile de căldură record înregistrate în ultimele luni, ar putea deveni frecvente. Reducerea rapidă a emisiilor ar contribui însă la limitarea agravării acestora.

Emisiile globale nu scad suficient de repede

Potrivit analizei UNEP, emisiile globale de carbon au rămas în 2025 la un nivel aproximativ similar celui din anul precedent. Specialiștii sunt însă prudenți în privința interpretării acestor date, deoarece incertitudinile geopolitice și dependența persistentă de combustibilii fosili fac dificilă stabilirea unei tendințe clare.

Deși energia regenerabilă se dezvoltă rapid, tranziția către surse de energie mai puțin poluante nu are loc într-un ritm suficient pentru atingerea obiectivelor climatice.

Diferența dintre angajamente și realitate rămâne considerabilă. Chiar dacă toate promisiunile climatice actualizate de guverne ar fi respectate, temperatura globală ar putea crește cu aproximativ 2,6 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, conform proiecțiilor UNEP.

Situația ar fi și mai gravă dacă statele ar continua să aplice doar politicile existente. În acest caz, încălzirea globală ar putea ajunge la aproximativ 2,8 grade Celsius.

Specialiștii avertizează că fiecare perioadă de cinci ani în care emisiile de gaze cu efect de seră se mențin la nivelurile actuale adaugă aproximativ 0,1 grade Celsius estimărilor privind încălzirea globală.

O depășire mai mare a pragului de 1,5 grade Celsius ar putea crește, de asemenea, riscul declanșării unor puncte critice în sistemul climatic, după care anumite schimbări ar putea deveni dificil sau imposibil de oprit.

Statele Unite și marii producători de combustibili fosili, în centrul criticilor

Politicile internaționale reprezintă un alt obstacol în calea reducerii emisiilor. Sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite, al doilea mare emițător de gaze cu efect de seră din lume după China, s-au retras din Acordul de la Paris și amenință să inverseze tendința de lungă durată de reducere a emisiilor.

Bill Hare, directorul executiv al institutului de cercetare Climate Analytics, a declarat că toate guvernele au responsabilitatea de a contribui la combaterea schimbărilor climatice, însă marii producători de combustibili fosili trebuie să își asume un rol mai important.

Acesta a criticat în special Statele Unite și Arabia Saudită, care produc împreună aproximativ 20-25% din combustibilii fosili la nivel mondial, potrivit declarației sale.

Hare a avertizat că disputele politice și refuzul de a recunoaște gravitatea situației riscă să agraveze efectele schimbărilor climatice, în condițiile în care populațiile se confruntă deja cu temperaturi extreme, incendii de vegetație și alte fenomene periculoase.

Potrivit analizei UNEP, lipsa de fermitate a Statelor Unite pare să fi influențat și angajamentele altor țări, care au prezentat anul trecut planuri insuficient de ambițioase pentru reducerea emisiilor.

La conferința ONU privind schimbările climatice COP30, organizată în Brazilia în noiembrie 2025, guvernele trebuiau să prezinte noi angajamente în cadrul Acordului de la Paris. Măsurile anunțate nu au fost însă suficient de puternice pentru a pune lumea pe o traiectorie compatibilă cu obiectivele climatice.

Mohamed Adow, directorul organizației de cercetare Power Shift Africa, a subliniat că soluțiile tehnologice necesare există deja, iar energia solară și cea eoliană se dezvoltă într-un ritm mai rapid decât anticipau mulți specialiști.

Problema este că progresul tehnologic nu este însoțit de măsuri politice suficient de rapide pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.

Raportul climatic al ONU, afectat de întârzieri

Un alt motiv de îngrijorare este incertitudinea privind calendarul următorului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).

Mecanismul de evaluare globală prevăzut de Acordul de la Paris, cunoscut sub denumirea de „global stocktake”, urmează să analizeze din nou obiectivele și progresele climatice în 2028.

VEZI ȘI – August 2026 a doborât un record istoric: cea mai călduroasă lună august înregistrată vreodată

Evaluarea ar trebui să permită guvernelor să compare angajamentele asumate cu evoluția reală a emisiilor și cu cele mai recente dovezi științifice.

Cu toate acestea, IPCC nu a reușit să stabilească un calendar pentru publicarea următorului său raport înaintea evaluării din 2028. Întârzierea ar putea îngreuna analiza progreselor realizate de state în raport cu cele mai recente concluzii științifice.

Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a avertizat că disputele privind calendarul rapoartelor științifice nu trebuie să blocheze acțiunile guvernelor.

Potrivit acestuia, dacă toate angajamentele naționale actuale vor fi puse în aplicare, emisiile globale ar urma să ajungă la aproximativ 50 de gigatone de dioxid de carbon echivalent pe an până în 2035. Pentru respectarea obiectivelor climatice, nivelul ar trebui să fie sub 35 de gigatone.

Rockström a subliniat că dovezile științifice sunt deja suficiente, iar reducerea diferenței dintre nivelul actual al emisiilor și cel necesar reprezintă în primul rând o problemă de voință politică.

Reducerea emisiilor de metan, una dintre soluțiile rapide

Printre măsurile identificate de UNEP pentru limitarea mai rapidă a încălzirii globale se numără reducerea emisiilor de metan, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon.

Potrivit raportului, metanul are o putere de încălzire de aproximativ 80 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon, într-un interval de timp de 20 de ani.

Reducerea emisiilor acestui gaz ar putea contribui la încetinirea încălzirii globale, în paralel cu diminuarea emisiilor de carbon și accelerarea tranziției către surse regenerabile de energie.

Specialiștii atrag atenția că dezvoltarea energiei solare și eoliene oferă oportunități importante, însă rezultatele depind de măsurile adoptate de guverne și de ritmul în care acestea vor reduce utilizarea combustibililor fosili.

Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube