Negociatori ruși și ucraineni au reluat marți, la Geneva, discuțiile mediate de Statele Unite, în încercarea de a pune capăt războiului care durează de patru ani, la doar câteva ore după ce ambele părți au lansat noi atacuri cu rază lungă de acțiune, scrie AFP.
Președintele american Donald Trump încearcă să se poziționeze drept mediator al conflictului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Totuși, rundele anterioare de negocieri intermediate de Casa Albă nu au produs progrese semnificative.
Trupele Moscovei continuă ofensiva în estul și sudul Ucrainei, cu pierderi umane considerabile, mizând pe superioritatea de foc și pe uzura armatei ucrainene. Kremlinul a transmis că este pregătit să continue războiul dacă Kievul nu acceptă condițiile impuse la masa negocierilor.
De partea sa, Ucraina insistă asupra unor garanții solide de securitate, susținute de Occident, pentru a preveni o eventuală nouă invazie rusă. O analiză AFP arată că forțele ucrainene au înregistrat în ultimele zile progrese limitate, dar rapide, într-un sector-cheie al frontului.
CITEȘTE ȘI – VIDEO. Viktor Orban cere oprirea finanțării Ucrainei: „Nu trimiteți banii voștri!”
„Pe agenda discuțiilor se află aspecte de securitate și umanitare”, a transmis pe rețelele sociale șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, anunțând începerea întâlnirii. O sursă din delegația rusă a confirmat debutul negocierilor.
Totodată, Umerov a temperat așteptările, precizând că delegația ucraineană abordează discuțiile „fără așteptări excesive”.
Înaintea reluării negocierilor, Ucraina a acuzat Rusia că subminează eforturile de pace, după ce ar fi lansat 29 de rachete și 396 de drone într-o serie de atacuri soldate cu cel puțin patru morți, mai mulți răniți și întreruperi de curent pentru zeci de mii de persoane în sudul țării.
„Măsura în care Rusia ignoră eforturile de pace: un atac masiv cu rachete și drone chiar înaintea noii runde de negocieri de la Geneva”, a scris ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga.
Autoritățile energetice ucrainene au anunțat că trei angajați ai unei centrale electrice din orașul Sloviansk, situat în apropierea liniei frontului, au fost uciși într-un atac cu dronă. O altă persoană și-a pierdut viața în regiunea Sumî, în nord-estul țării.
Sîbiga a reiterat apelul către aliați pentru intensificarea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni suplimentare, în vederea determinării Rusiei să negocieze „cu bună-credință”.
La rândul său, Rusia a afirmat că Ucraina a lansat peste 150 de drone în cursul nopții, majoritatea vizând regiunile sudice și peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014. Autoritățile ruse au susținut că atacul a fost respins, însă un depozit de petrol din sudul Rusiei ar fi fost cuprins de flăcări.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că nu sunt de așteptat anunțuri majore în prima zi a negocierilor, programate să continue și miercuri.
Conflictul a devenit cel mai sângeros din Europa după Al Doilea Război Mondial, cu sute de mii de victime și milioane de persoane strămutate. Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și zone ocupate anterior invaziei din 2022 de separatiști susținuți de Moscova.
În paralel, economia rusă resimte presiuni tot mai mari: creșterea stagnează, deficitul bugetar se adâncește, iar veniturile din petrol – afectate de sancțiuni – au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.
Pentru negocierile de la Geneva, Kremlinul l-a readus în fruntea delegației pe Vladimir Medinski, fost ministru al Culturii și figură cunoscută pentru pozițiile sale naționaliste.
Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din mai multe zone fortificate și strategice ca parte a unui eventual acord de pace, condiție respinsă categoric de Kiev, care consideră solicitarea inacceptabilă atât politic, cât și militar.
„Ucraina ar trebui să vină rapid la masa negocierilor”, a declarat Donald Trump înaintea întâlnirii.
Deși Rusia a avansat lent pe front în ultimele luni, forțele ucrainene au realizat recent cele mai rapide câștiguri teritoriale din ultimii doi ani și jumătate, recucerind aproximativ 201 kilometri pătrați într-o săptămână, potrivit unei analize AFP bazate pe datele Institute for the Study of War. Contraofensiva ar fi fost facilitată, potrivit aceleiași surse, de perturbarea accesului forțelor ruse la sistemul de comunicații Starlink.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
