Comitetul Nobel este recunoscător față de câștigătorii Premiului pentru Medicină, mulțumindu-le pentru faptul că au salvat milioane de vieți, potrivit Reuters.
Omul de știință maghiar Katalin Kariko și colegul american Drew Weissman, care s-au întâlnit la coadă la un fotocopiator, înainte de a face descoperiri de molecule de ARNm, care au deschis calea vaccinurilor COVID-19, au câștigat luni (2 octombrie) Premiul Nobel pentru Medicină 2023.
Rickard Sandberg, membru al Adunării Nobel la Institutul Karolinska, a declarat că împreună au salvat milioane de vieți, în timp ce Gunilla Karlsson Hedestam, președintele Comitetului Nobel, a lăudat exemplul „frumos” al descoperirii a ceva care mai târziu poate deveni util pentru întreaga lume.
Premiul, printre cele mai prestigioase din lumea științifică, a fost selectat de Adunarea Nobel a Universității de Medicină a Institutului Karolinska din Suedia și aduce și 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari) de împărțit între cei doi câștigători.
Cei doi laureați în 2005 au dezvoltat în comun așa-numitele modificări ale bazei nucleozide, care împiedică sistemul imunitar să lanseze un atac inflamator împotriva ARNm fabricat în laborator, văzut anterior ca un obstacol major împotriva oricărei utilizări terapeutice a tehnologiei.
Premiul pentru medicină dă startul premiilor Nobel din acest an, celelalte cinci urmând să fie dezvăluite în zilele următoare.
VIDEO: Katalin Kariko şi Drew Weissman, pionieri ai vaccinurilor cu ARN mesager, au câștigat premiul Nobel pentru medicină
Katalin Kariko din Ungaria și Drew Weissman din SUA au câștigat Premiul Nobel pentru Medicină 2023 datorită descoperirilor care au permis dezvoltarea unor vaccinuri eficiente împotriva COVID-19, a anunțat luni (2 octombrie) organismul care acordă premiul.
Premiul, unul dintre cele mai prestigioase din lumea științifică, este selectat de Adunarea Nobel a universității de medicină Karolinska Institute din Suedia.
Kariko a găsit o modalitate de a împiedica sistemul imunitar să declanșeze o reacție inflamatorie împotriva ARNm produs în laborator, considerată anterior un obstacol major împotriva oricărei utilizări terapeutice a ARNm.
Împreună cu Weissman, ea a demonstrat în 2005 că ajustările la nucleozide, literele moleculare care scriu codul genetic al ARNm, pot menține ARNm sub radarul sistemului imunitar.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
