Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, susţine că “există toate premisele” ca legea privind reducerea CAS cu cinci procente să fie readoptată fără modificări de Parlament. Acest lucru ar urma să se întâmple în sesiunea extraordinară care începe astăzi, când se va dezbate cererea de reexaminare a proiectului formulată de președintele Traian Băsescu.
Optimismul lui Tăriceanu se bazează pe existența unei majorități largi pentru reducerea CAS, în favoarea acestui proiect pronunțându-se atât majoritatea parlamentară, cât și ACL. De altfel, atât reprezentanții majorității cât și cei ai ACL l-au atacat pe Traian Băsescu reproșându-i că a refuzat promulgarea proiectului de lege. Tăriceanu consideră că șeful statului “a folosit drept pretext” al declarației sale “preocuparea privind eventuale efecte negative ce s-ar putea manifesta ca urmare a reducerii CAS cu 5 procente”, motivul intervenției fiind, în opinia sa, implicarea în campania electorală. De asemenea, liderii ACL, Klaus Iohannis și Vasile Blaga, i-au răspuns preşedintelui Băsescu pe tema reducerii CAS, arătând că şeful statului acuză “pe nedrept” PNL şi PDL de comportament electoral, în vreme ce el “își păstorește propriul partid în alegeri” şi că “este o dovadă de și mai mare ipocrizie să ataci singurul front rămas în calea PSD”. Doar PMP a anunțat că se opune proiectului de lege, atacând alianța dintre PSD și ACL.
Armele președintelui
Chiar dacă în Parlament s-a format o majoritate pentru votarea legii, există în continuare semne de întrebare privind intrarea în vigoare a legii până la 1 octombrie, așa cum și-a propus premierul Victor Ponta. Un prim obstacol este legat de prezența senatorilor și deputaților, convocați în timp ce se află în vacanță. Chiar dacă legea va fi votată în sesiunea extraordinară, președintele Traian Băsescu are posibilitatea să se adreseze Curții Constituționale. Judecătorii CCR nu au un termen până la care trebuie să dea un verdict. Această situație i-a permis, în trecut, președintelui Băsescu să amâne intrarea în vigoare a unor proiecte cu al căror conținut nu era de acord. Cel mai elocvent exemplu este legea referendumului, votată de Parlament în luna iunie 2013, dar care a intrat în vigoare în decembrie 2013, după ce Traian Băsescu s-a adresat, de mai multe ori Curții Constituționale.
