Social-democrații sunt pe punctul de a trece prin Parlament mai multe modificări legislative care îi vor avantaja la alegerile din 2016. Chiar dacă PSD are majoritatea, șeful statului și liberalii lasă impresia că nu folosesc toate mijloacele pentru a contracara, măcar parțial, planurile partidului condus de Ponta.
La cinci luni după ce au pierdut alegerile prezidențiale, social-democrații par să-și fi revenit și modelează deja, în Parlament, după propriile interese, pachetul legilor electorale. PSD a trecut prin Senat legea alegerilor locale într-o formă care să-i maximizeze rezultatul din 2016 și pregătește adoptarea legii scrutinului parlamentar. În schimb, legea privind votul prin corespondență pentru românii din diaspora a rămas în stand-by.
Astfel, Senatul a adoptat, cu 114 voturi pentru, 3 împotrivă și 4 abțineri, – adică inclusiv cu voturile PNL – proiectul de lege privind alegerile locale, în varianta propusă de PSD. Potrivit proiectului, primarii vor fi aleși într-un singur tur de scrutin. Social-democrații sunt avantajați de această regulă pentru că au cei mai mulți primari în funcție – peste 1.600. Acești edili sunt favoriți în competiția într-un singur tur pentru că beneficiază de notorietate, iar sistemul nu permite coaliţiile „dintre tururi” între celelalte formațiuni. De asemenea, președinții consiliilor judeţene nu vor mai fi aleși direct de către electorat, ci vor fi aleși de către consilierii județeni, cu majoritate simplă. Prin această nouă regulă, Victor Ponta speră să îi controleze mai bine pe baronii locali din PSD.
Liberalii au propus alegeri uninominale în două tururi, atât pentru primari, cât și pentru șefii CJ, dar au cedat în cele din urmă „Dintre două rele – preşedinte de consiliu judeţean într-un tur sau ales dintre consilieri, acceptăm varianta alegerii de către consilierii judeţeni”, a explicat copreședintele PNL Vasile Blaga. Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional. Dezbaterea acestui proiect de lege a fost grăbită de interesul comun al partidelor ca regulile să poată fi aplicate în vara anului viitor, când sunt programate alegerile locale. Potrivit unei decizii a Curții Constituționale (CCR), legislația electorală trebuie modificată cu cel puțin un an de zile înainte de alegeri.
Ce arme avea Opoziția
Faptul că PSD își impune propria agendă a fost recunoscut, implicit, și de președintele Klaus Iohannis la finalul consultărilor de la Cotroceni. Șeful statului a menționat că, potrivit înțelegerii cu liderii partidelor, legea alegerilor locale, cea privind finanțarea partidelor și cea privind alegerile parlamentare vor fi aprobate în această sesiune parlamentară. În schimb, pentru legea privind votul prin corespondență nu s-a stabilit un termen concret.
La prima vedere, pare normal ca PSD, care deține majoritatea în Legislativ, să își impună punctul de vedere în privința pachetului electoral. În realitate, în bătălia politică, există și alte pârghii pe care le-ar putea folosi președintele Klaus Iohannis și liberalii. Astfel, o primă posibilitate ar fi fost ca șeful statului, având în spate legitimitatea populară, să pună presiune pe majoritatea parlamentară. În 2008, Traian Băsescu a forțat, practic, Legislativul să voteze o lege a votului uninominal, deși majoritatea parlamentară PSD-PNL îi era ostilă.
Însă, Iohannis s-a mărginit la reacții formale pe tema votului pentru românii din diaspora și nu a denunțat, public, refuzul PSD de a discuta subiectul. De menționat că legea votului prin corespodență este singura din pachetul electoral care nu face obiectul unei subcomisii din cadrul comisiei electorale – cu alte cuvinte nu s-a intrat nici măcar în faza premergătoare dezbaterilor. De asemenea, șeful statului are la dispoziție posibilitatea de a negocia, neoficial, cu premierul sprijinirea unor proiecte de lege. Fostul președinte Traian Băsescu a avut un pact de coabitare cu premierul Ponta, dar l-a folosit pentru a găsi soluții de compromis, care să avantajeze ambele părți. Acum, însă, au avut câștig de cauză doar social-democrații.
La rândul lor, liberalii aveau posibilitatea să blocheze planurile PSD în Comisia de cod electoral, unde deciziile s-au luat cu două treimi din voturi. Social-democrații nu au această majoritate și depind de voturile altor partide. PNL putea accepta o parte din propunerile PSD, cerând, la schimb, sprijin pentru legea votului prin corespondență. Că liberalii aveau la dispoziție această armă, o dovedește situația de la Comisia Constituțională, unde deciziile se iau tot cu două treimi din voturi. Liberalii au blocat, ieri, dezbaterile, fiind în dezacord cu intenția PSD de a le retrage procurorilor statutul de magistrați. În absența unei majorități de două treimi, președintele comisiei, Ioan Chelaru (PSD), a suspendat dezbaterile.
Împrumuturile devin donații
Comisia de cod electoral a schimbat, ieri, regulile privind împrumuturile pe care partidele le pot primi de la persoane fizice și juridice. Împrumuturile care nu vor fi restituite într-un termen de trei ani de zile la timp vor fi considerate donații. Potrivit propunerii legislative, donațiile către partide nu pot depăși 0,025% din veniturile bugetare și acceași regulă se aplică și împrumuturilor. În acest fel, partidele vor putea jongla cu cele două praguri, pentru a-și maximiza încasările.
