Eurodeputata Monica Macovei, fost ministru al Justiției, susține că Ministerul Public ar trebui să aibă un sistem de interceptări – un suport tehnic de înregistrare ambientală, relatează Agerpres.
"Eu sunt pentru a duce acest suport tehnic la parchete şi a-l face procurorii. Dar nu se face dând peste cap dosarele în curs. În plus, mutăm la procurori, dar trebuie să avem grijă ca informaţiile să nu iasă de acolo. Nu putem să dăm la fiecare unitate de parchet, pentru că informaţiile se vor scurge. Sunt încă în ţară grupuri în care lucrează, din păcate, mână în mână, magistraţi cu poliţişti şi cu mafioţi, interlopi. Şi atunci trebuie să ai grijă. De asta, poate e bine să fie la Ministerul Public pentru toată ţara, într-un singur loc", a scris Macovei, duminică, pe pagina sa de Facebook.
În opinia ei, singura problemă este că acest lucru nu se poate face "peste noapte" şi cu nişte dispoziţii care retroactivează şi care ridică semne de întrebare cu privire la soarta dosarelor în curs.
"De aceea spun că interpretarea diferită a unei decizii a Curţii Constituţionale, care nu este clară cu retroactivarea, creează un haos în justiţie. Sau creează interpretări diferite şi soluţiile vor fi diferite. Fiecare judecător va decide. Omul are dreptul la o justiţie previzibilă. La o justiţie, nu la loterie", arată Monica Macovei.
Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului".
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate", se preciza într-un comunicat al CCR.
Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarităţii, preciziei şi predictibilităţii, întrucât "nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor".
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituţionalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului".
