Opoziția cere conducerii Camerei Deputaților înființarea unei comisii de anchetă pe tema datoriei Rompetrol. Este vorba atât de cei 380 de milioane de dolari „șterși“ de Guvernul Ponta, cât și de neîndeplinirea mult-vehiculatului angajament privind crearea unui fond de investiții de 1 miliard de dolari.
Cererea de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă este semnată de 95 de membri ai grupurilor PNL, PC-PLR, Democrat-Popular (foștii oameni ai lui Dan Diaconescu) și Partidul Social Românesc (foștii social-democrați, strânși în jurul lui Mircea Geoană). Potrivit prim-vicepreședintelui PNL Andreea Paul, comisia ar trebui să verifice dacă Executivul „a respectat și a apărat interesele naționale în ceea ce priveşte recuperarea a aproape 600 milioane de dolari datorie din partea companiei Rompetrol“.
Printre întrebările la care Parlamentul ar trebui să găsească răspuns se numără și „cum au votat reprezentanții statului când s-a luat decizia intrării în insolvență“, respectiv „care sunt companiile care vor beneficia de același mecanism de ștergere a datoriilor?“. Parlamentarii opoziției ar mai dori ca verificarea să includă toate donațiile și sponsorizările realizate de Rompetrol Group N.V. în perioada 2012-2015, precum și dacă au fost îndeplinite obligațiile fiscale.
Arătând că memorandumul negociat de Guvern cu acționarul majoritar al Rompetrol, KazMunaiGaz, nu prevede nici termene până la care să se creeze fondul de investiții, nici sancțiuni pentru nerespectarea angajamentelor, opoziția concluzionează: „Singurul efect al memorandumului (semnat de premier – n.r.) a fost că Rompetrol a scăpat de litigiile de 600 de milioane de dolari. Statul nu s-a ales cu nimic“.
Șanse mari ca puterea să îngroape subiectul
Pentru ca ancheta Rompetrol să pornească, trebuie ca Biroul Permanent al Camerei Deputaților să aprobe cererea PNL. Or, PSD și aliații dețin majoritatea în Biroul Permanent, așa că sunt șanse mari ca decizia să fie una de respingere.
De altfel, nu ar fi prima dată când actuala majoritate se opune înființării unei comisii care să ancheteze „afacerile“ guvernamentale. În urmă cu doar două zile, plenul Camerei Deputaților a respins cererea de creare a unei comisii care să verifice modul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară și-a exercitat atribuțiile în cazul polițelor RCA în perioada 2013-2014. Tot instituția condusă de Valeriu Zgonea (PSD) a refuzat să se desfășoare o anchetă parlamentară pe tema utilizării Fondului de rezervă al Guvernului în aceeași perioadă 2013-2014.
În februarie 2014, tot Camera Deputaților a respins propunerea ca o comisie parlamentară să verifice politica salarială din cadrul ASF.
Acuzațiile de corupție curg de ani de zile
Scandalul a izbucnit în mai 2013, când Guvernul a anunțat că statul român a vândut o parte din acțiunile pe care le deținea la Rompetrol, către KazMunaiGaz, pentru 200 milioane de dolari, kazahii angajându-se să participe la crearea unui fond de investiții de 1 miliard de dolari „în perioada următoare“ (citat din premierul Ponta).
Pentru aprobarea memorandului a fost întocmit un proiect de lege, care a fost adoptat repejor de Parlament. În prima fază, președintele de atunci, Traian Băsescu, a cerut reexaminarea legii, în sensul respingerii ei, pe motiv că subiectul trebuia reglementat doar prin hotărâre de guvern, nu printr-un proiect legislativ. Cum Parlamentul nu a ținut cont de argumentele președinției, Băsescu a sesizat, în octombrie 2013, Curtea Constituțională, care a decis că legea este neconstituțională. Guvernul a fost obligat, atunci, să adopte o hotărâre de Guvern.
Acuzațiile de corupție la adresa lui Ponta, pe tema Rompetrol, au curs din partea fostului președinte până la plecarea de la Palatul Cotroceni. Pe 4 decembrie 2014, acesta arăta că „nu numai că nu s-a format fondul de investiţii de un miliard de euro, dar nici măcar cei 200 de milioane de dolari nu s-au încasat“.
Premierul Ponta se apăra declarând în iulie 2013: „Există şi o variantă rea, foarte rea, pe care cred că orice om politic responsabil trebuie să o ştie şi să şi-o asume: Rompetrol putea să intre în insolvenţă, deoarece principalele datorii le are către compania-mamă, KazMunai, deci rămâneam cu acţiuni la o companie în insolvenţă, fără locuri de muncă şi fără un miliard de dolari investiţii. Din acest punct de vedere, cred că asta era cea mai mare prostie pe care puteam să o facem“. Totuși, pe 28 mai 2015, Rompetrol SA a cerut intrarea în insolvență (solicitare respinsă de Tribunalul București).
