Cercetătorii de la Universitatea din Michigan au reuşit să perfecţioneze o tehnică dezvoltată anterior, dar care nu era la fel practică şi de rapidă. Aceştia folosesc un sistem compus din mai multe lasere care scanează substanţele dintr-o încăpere sau un recipient.
Substanţele gazoase au anumite lungimi de undă pe baza cărora pot fi identificate ca şi cum s-ar citi un cod de bare cu un scanner. Metoda numită MDCS (spectroscopie coerentă multidimensională) foloseşte pulsuri ultra-scurte de lasere pentru citirea lungimilor de undă.
Metoda anterioară se baza pe două lasere, iar identificarea dura până la 5 minute. Rezultatul scanării era comparat cu lungimile de undă existente într-o bază de date a gazelor.
Noua modalitate foloseşte trei lasere şi se mai numeşte spectroscopie cu analizare triplă. Două dintre lasere emit pulsuri de lumină în aceeaşi direcţie, formând o singură rază care scanează în continuu vaporul de aer spre care este îndreptată.
La ieşirea din vapor, raza celor două lasere se intersectează cu al treilea laser, formând o nouă rază care ajunge la un detector de semnal ce măsoară spectrele pentru a identifica gazele.
Laserele sunt sincronizate atât între ele, cât şi cu un software prin care se programează felul în care acestea emit pulsurile de lumină.
Noua metodă are marele avantaj, pe lângă faptul că este foarte rapidă, de a putea identifica substanţe chimice în combinaţii necunoscute până acum. Nu mai este necesară compararea cu o bază de date a substanţelor cunoscute.
Aplicaţiile tehnologiei sunt evidente. Acest sistem ar putea fi folosit, spre exemplu, în spaţiile publice, precum aeroporturi sau gări, pentru monitorizarea permanentă a aerului în scopul depistării poluanţilor şi a eventualelor toxine.
De asemenea, susţin cercetătorii, prin implementarea dispozitivului într-un sistem de fibră optică, acesta poate fi adaptat pentru orice mediul, clădire sau cameră.
