Apelând la arsenalul său de instrumente geofizice sofisticate, InSight va explora interiorul Planetei Roşii în căutarea urmelor caracteristice procesului de formare al planetelor telurice. Modulul InSight va evalua „semnele vitale” ale lui Marte şi îi revine sarcina de a determina dacă nucleul planetei este solid sau lichid şi de ce Marte nu are o suprafaţă formată din plăci tectonice mobile, la fel ca Terra.
Misiunea Mars InSight va fi lansată spre Planeta Roşie la 5 mai 2018, urmând să ajungă la destinaţie la 26 noiembrie 2018, cu scopul de a studia subsolul marţian pentru a culege noi informaţii cu privire la trecutul acestei planete dar şi al Sistemului Solar, dar şi pentru a pregăti prima misiune cu echipaj uman la suprafaţa Planetei Roşii.
„Exploratorii noştri ştiinţifici roboţi, aşa cum este InSight, pregătesc drumul pentru ambiţioasa misiune de a trimite oameni pe Planeta Roşie”, conform lui Geoff Yoder, administrator asociat al NASA Science Mission Directorate, din Washington.
Lansarea misiunii InSight, anunţată iniţial pentru anul 2016, a fost reprogramată pentru 2018 din cauza unei defecţiuni apărute la principalul său instrument ştiinţific, un seismometru denumit SEIS, cu senzori extraordinar de sensibili care trebuie să rămână suspendaţi într-un mediu aproape vid, pentru a putea efectua măsurători extrem de fine, de ordinul diametrului unui atom de hidrogen. Sfera din titan, cu diametrul de 22 de centimetri, care înconjoară instrumentul pentru a-l proteja, rămânea etanşă la temperaturi obişnuite, însă îşi pierdea această proprietate la minus 40 de grade Celsius. Respectiva fisură era atât de mică încât dacă ar fi fost pe camera unei roţi de automobil, roata s-ar fi desumflat în interval de 3 secole, după cum a precizat Bruce Banerdt de la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California. Însă chiar şi o fisură atât de mică este suficientă pentru a ameninţa succesul misiunii, condiţii în care NASA a ales să amâne lansarea pentru anul 2018.
Bugetul NASA pentru misiunea InSight a fost iniţial de 675 de milioane de dolari, însă necesitatea de a reproiecta instrumentul SEIS şi cei doi ani de întârziere a misiunii au adăugat un cost suplimentar de 153,8 milioane de dolari.
Spre deosebire de roverele autonome care au revoluţionat explorarea de la distanţă a Planetei Roşii, modulul InSight va fi staţionar pentru a-şi putea îndeplini obiectivele ştiinţifice. După ce va ajunge la suprafaţa Planetei Roşii, InSight va săpa o groapă adâncă şi va încerca să afle dacă în subsolul lui Marte există un flux de căldură, pentru a determina dacă şi această planetă telurică are un nucleu fierbinte aşa cum este cel terestru. De asemenea, modulul InSight va fi dotat cu un seismometru pentru a detecta şi cele mai slabe seisme marţiene.
Dacă planeta Marte este activă din punct de vedere tectonic, InSight va detecta acest lucru. Oamenii de ştiinţă ştiu cum arată interiorul Pământului tot datorită seismologiei – cutremurele provoacă unde seismice care călătoresc prin subsolul planetei, modul lor de propagare şi viteza de deplasare fiind influenţate de diferitele straturi de roci şi sedimente pe care aceste unde le străbat în drumul lor.
Deocamdată nu ştim cum arată interiorul planetei Marte. Mai multe misiuni trecute au dus seismometre la suprafaţa lui Marte dar rezultatele au întârziat să apară. Spre exemplu, în cazul sondelor Viking, seismometrul din dotarea primei sonde nu s-a deschis, iar cel din dotarea celei de-a doua nu făcea decât să înregistreze mişcările imprimate sondei pe care era instalat de vântul marţian.
Undele seismice sunt de trei feluri: unde de suprafaţă care se propagă în plan orizontal – aşa-numitele unde P; o altă categorie este cea a undelor S, unde transversale; ultima categorie este cea a undelor Rayleigh care au un fel de mişcare orizontală şi verticală, similară plutei unei undiţe. Studierea acestor tipuri de unde va duce la descoperirea caracteristicilor subsolului marţian.
Amplasarea de seismometre la suprafaţa unei planete telurice, din aceeaşi categoria din care fac parte Pământul şi Marte, ne poate spune multe despre modul în care respectiva planetă s-a format.