A trecut un an de zile de când a părăsit Palatul Cotroceni, dar Traian Băsescu vrea să rămână în prim-planul vieţii politice, instrumentul său fiind Mişcarea Populară. Deocamdată, planul pare să fi reuşit parţial: formaţiunea are şanse să depăşească pragul electoral de 5%, dar este departe de scorul de 10% fixat de fostul șef al statului.
Traian Băsescu i-a predat mandatul de preşedinte lui Klaus Iohannis pe 21 decembrie anul trecut, după zece ani petrecuţi la Cotroceni. Fostul şef al statului s-a autocaracterizat drept „preşedinte jucător”, o sintagmă la care s-au raportat atât susţinătorii, cât şi adversarii săi. Devenit şeful unui mic partid, care deţine doar opt parlamentari din 547, Băsescu încearcă să rămână pe linia de plutire, prin intrarea în viitorul Legislativ.
Misiunea nu se anunţă simplă, chiar dacă revenirea în politică a fost o formalitate. După o perioadă în care a fost neaşteptat de discret, Traian Băsescu a participat, în 8 februarie, la Congresul PMP, marcând reîntoarcerea la lupta pentru putere. Formaţiunea a revenit la vechea sa denumirea, Mişcarea Populară, dar Băsescu s-a înscris, oficial, în partid, abia în octombrie, devenind și preşedintele partidului.
Kövesi, pe lista neagră
Relaţia cu electoratul s-a dovedit mai complicată. Şi asta pentru că Traian Băsescu a lansat o serie de mesaje care i-au dezamăgit pe susţinătorii săi, venind în contradicţie cu atitudinea cu care i-a obișnuit în timpul mandatului. Cele mai şocante au fost atacurile repetate la adresa unor oameni pe care i-a promovat în fruntea justiţiei şi a serviciilor secrete, pentru care în trecut avea numai cuvinte de laudă. Cel mai dur atac de acest fel: a declarat, în aprilie 2015, că nu îi sună pe Florian Coldea (directorul adjunct al SRI), Laura Kövesi (şefa DNA) şi Livia Stanciu (şefa Inaltei Curți de Casație și Justiție) ”din silă”. „Pentru că ei sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu e condamnat. Ce să fac? Vor să mai rămână cinci mandate în funcţie”, a comentat Traian Băsescu. Atacul său a venit în condiţiile în care DNA a cerut Parlamentului aviz pentru urmărirea penală şi arestarea Elenei Udrea, o apropiată a fostului preşedinte, acuzată în mai multe dosare. Chiar dacă Udrea s-a suspendat din PMP, încăpăţânarea cu care fostul preşedinte a susţinut-o a făcut ca partidul să piardă adepţi, în favoarea M10, formaţiune condusă de Monica Macovei.
Mesaj antiislamic
În aceste condiţii, Traian Băsescu s-a orientat către alte ţinte electorale, în special către electoratul naţionalist pulverizat după prăbuşirea PP-DD şi PRM. În iulie 2015, el a afirmat că înfiinţarea unei mari moschei în Bucureşti ar însemna o poartă pentru terorişti.
„Avem un premier care stă pitit pe la Istanbul. Şchiop, dar a luat decizia cu moscheea, ceea ce ne face să ne gândim că a fost operat la cap, nu la picior. E o poveste, dacă n-ar fi tragică, ar fi comică Astfel de decizii sunt nesăbuite, dacă nu chiar antinaţionale. Avem o minoritate de 60-70.000 de musulmani, avem moschei la Constanţa, dar cum să faci cea mai mare moschee din Europa și să aduci 600.000 de studenţi musulmani. Nu există risc mai mare de securitate naţională decât să aduci studenţi musulmani în România şi să-i exporţi prin Europa”, a comentat Traian Băsescu.
Fostul preşedinte a eludat, însă, rolul pe care l-a jucat el însuşi în perioada în care era preşedinte şi juca rolul de şef al statului cu succes în politica externă. Presa a publicat o depeşă Agerpres din 5 februarie 2014, potrivit căreia „preşedintele Traian Băsescu l-a asigurat, la Ankara, pe premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, că Primăria Capitalei a declanşat procedurile pentru alocarea unui teren pentru o moschee”. De ce a simţit nevoia Traian Băsescu să facă verificări la Primăria Capitalei? Primarul Sorin Oprescu a mărturisit că, încă din 2009, a fost sunat de fostul preşedinte, care l-a rugat să găsească un loc în Capitală pentru ca Muftiatul Cultului Musulman din România să poată construi o moschee.
Cum a jucat în criza imigranţilor
Un alt scandal în care Traian Băsescu a încercat să puncteze a fost criza imigranţilor. El a declarat că valul de refugiaţi reprezintă al doilea risc ca magnitudine după al doilea Război Mondial şi că „nu există serviciu secret în lume care să poată garanta că un procent din miile de oameni care vin din Africa, Irak şi Orientul Mijlociu nu sunt finanţaţi de Statul Islamic”. Chiar dacă are dreptate în privinţa riscurilor teroriste, fostul preşedinte a omis să spună că, odată ce decizia a fost luată în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, ţările care nu o respectau riscau sancţiuni de natură financiară. În plus, actualul președinte Klaus Iohannis s-a opus, iniţial, cotelor obligatorii, dar a renunţat după ce Polonia, vârful de lance, s-a retras din rândul opozanților acestor cote, iar România risca să rămână izolată, alături de Ungaria şi Slovacia.
Pentru noul Traian Băsescu, nici Amasada SUA nu mai este un reper de democraţie, aşa cum se întâmpla când oficialii americani se opuneau derapajelor USL din timpul demersului de suspendare al fostului preşedinte. Controversele au apărut după declaraţia ambasadorului SUA, Hans Klemm, în timpul protestelor de stradă după incendiul din clubul Colectiv. „Aplaudăm exercitarea paşnică a libertăţii de exprimare şi întrunire şi îi încurajăm pe toţi românii să rămână implicaţi în procesul civic”, afirma, printre altele, ambasadorul. „M-a surprins ambasadorul SUA, nu cred că a avut mandat de mesaj pentru ceea ce a spus despre manifestaţii. A dat mesaj destabilizator, a zis că oamenii să stea în piaţă. Nu le-ajunge Moldova, Ucraina, mai trebuie şi România destabilizată”, a comentat Băsescu, adăugând că ambasadorul trebuia convocat urgent la Ministerul de Externe pentru a da explicaţii.
Candidează, nu candidează
Ce rezultate a dat strategia fostului preşedinte? Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, Mișcarea Populară, partidul pe care-l conduce Traian Băsescu, ar obţine 4,4% din voturi. Rezultatul nu este spectaculos şi este departe de obiectivul de 10% fixat de fostul președinte. Însă, MP este aproape de pragul electoral de 5%, într-un sondaj în care pragul este trecut doar de trei partide – PSD, PNL şi UDMR. Cu alte cuvinte, partidul depăşeşte toate celelalte formaţiuni mici, create în jurul unor lideri – ALDE (Călin Popescu Tăriceanu), UNPR (Gabriel Oprea), M10 (Monica Macovei) sau PSRO (Mircea Geoană).
În condiţiile în care Traian Băsescu rămâne locomotiva partidului, care nu are alţi lideri cu impact la alegători, s-a vehiculat posibilitatea unei noi candidaturi la Primăria Capitalei, pe care a mai condus-o între 2000 şi 2004. Fostul șef de stat nu a exclus această variantă. „Nu spun nici nu, nici da”, a precizat, adăugând că nu crede că cineva care a fost preşedintele României trebuie să intre într-o competiţie locală, dar „în politică nu faci întotdeauna ce vrei, ci şi ce trebuie”. Candidat sau nu, Băsescu îşi taxează deja potenţialii adversari. El l-a atacat de câteva ori pe candidatul PNL, Cristian Bușoi. „N-o să-l critic pe preşedintele Iohannis că se implică în campanie, pentru că şi eu am făcut-o (…) Singura remarcă pe care aş face-o: e cam nepotrivit să te plimbi cu un mort după tine, dacă Buşoi va fi candidatul”, declara, recent, Traian Băsescu.
Anchetat de Parchetul General
Pe parcursul anului 2015, Traian Băsescu a fost chemat de mai multe ori la Parchetul General, condus de Tiberiu Niţu. Un dosar s-a bazat pe plângerea Gabrielei Vrânceanu Firea (PSD), care l-a acuzat de şantaj după ce afirmase că ar putea să nu îşi mai găsească soţul acasă (primarul din Voluntari, Florentin Pandele – n.r.). Dosarul a fost închis după o mediere între Firea şi Băsescu. Tot Parchetul General i-a deschis un dosar pentru „fals în declaraţii” pentru că afirmase în 2007 că dacă Parlamentul îl va suspenda îşi va da demisia „în cinci minute”. Parlamentul l-a suspendat, dar Băsescu nu a demisionat.
