11.5 C
București
luni, 29 aprilie 2024
AcasăSportValeri Kuzmin face precizări despre filmarea prin care Ambasada Rusiei a făcut...

Valeri Kuzmin face precizări despre filmarea prin care Ambasada Rusiei a făcut o donație pentru „Cumințenia Pământului”: A fost făcută de români

Ambasadorul Rusiei la București susține că filmarea care a însoțit, pe mediile de socializare, donația pentru sculptura „Cumințenia Pământului” a fost făcut de români, potrivit Digi24.

„„Nu ar trebui să luaţi acest film drept o declaraţie oficială semnată şi parafată a Rusiei. A fost… Vă pot dezvălui un secret: i-am rugat pe prietenii noştri din România să pregătească o contrainterpretare, dacă vreţi să o numim aşa (la campania Cuminţenia Pământului – n.r.). Nu vă spun că aceasta este o interpretare perfectă a istoriei. Aceasta este o interpretare a prietenilor noştri din România drept una pozitivă. Repet, nu este o poziţie formală a Rusiei, nu este poziţia unui sinod istoric, a unei comisii comune, este opinia mea”, a declarat ambasadorul Valeri Kuzmin, într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24.

Ambasada Rusiei la Bucureşti a anunţat, la finalul lunii septembrie, că a făcut o „donaţie modestă”, în valoare de 100 de euro, pentru campania de achiziţie a sculpturii „Cuminţenia Pământului” a lui Brâncuşi. Totodată, anunţul a fost însoţit de o replică video la clipul lansat de o agenţie de publicitate în sprijinul acestei campanii, în care Ambasada Rusiei arată că România s-a reconstruit şi industrializat cu ajutorul Uniunii Sovietice. „Copiii trebuie să înveţe istoria adevărată”, se spune în clipul respectiv, publicat de ambasada rusă la Bucureşti.

Marțea trecută, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că apreciază contribuţia Ambasadei Rusiei la recuperarea patrimoniului naţional românesc. Cu toate acestea, a precizat că „mai puţin explicabilă asocierea acestui demers cu un mesaj media care promovează o viziune proprie asupra unor capitole din istoria relaţiilor bilaterale, cu atât mai mult cu cât este vorba de un domeniu despre care cea mai în măsură să se pronunţe este Comisia comună de istorici româno-rusă”.

Tot marți, în fața ambasadei, a avut loc un protest intitulat „Donează un cent pentru Rusia”. Inițiatorii au precizat că mișcarea a avut ca scop „să nu rămânem datori aşa cum sunt ruşii faţă de noi cu nişte zeci de tone de aur”.

După protest, Ambasada a anunţat că în urma protestului a strâns 19,19 lei, 4,41 euro, 0,31 dolari americani, 200 de yeni japonezi şi 200 de woni sud-coreeni, iar suma va fi donată în campania privind subscripţia publică naţională pentru achiziţia operei „Cuminţenia Pământului”.

Joi seară, prim-ministrul Dacian Cioloş, a declarat că „oamenii ştiu să se mobilizeze atunci când înţeleg importanţa unui gest” şi că „putem avea verticalitate şi respect faţă de valorile noastre, chiar şi prin gesturi mici”, răspunzând astfel unei întrebări ce a făcut referire la creşterea numărului de persoane care au făcut donaţii pentru „Cuminţenia Pământului”, după ce a fost făcut public filmul Ambasadei Rusiei.

În 30 septembrie,Ambasada Rusiei la București s-a arătat dezamăgită de reacția  „atât de controversată și uneori neprietenoasă” a românilor cu privire la donația pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, potrivit News.ro.

Într-o postare pe Facebook, Ambasada a susținut că, legislația unor țări din Uniunea Europeană condamnă un astfel de limbaj, însă a precizat că respectă dreptul românilor la exprimarea liberă a opiniei. Precizările au fost făcute în contextul în care la sediul Ambasadei Rusiei s-a prezentat un nou cetățean român care a oferit 100 de euro în calitate de „gest de mulţumire pentru interesul manifestat faţă de cultura română”.

„Aducem la cunoştinţă că fără a lua în considerare motive concrete din partea acestuia şi a altor cetăţeni români care transmit bani la Ambasadă în contextul donaţiei modeste anunţate de către noi mai devreme în campania pentru achiziţia operei <<Cuminţenia Pământului>> a lui Constantin Brâncuşi, nu ştim o folosire mai bună a acestor bani decât transferul acestora la fondul menţionat. Ceea ce am şi făcut. (Însă dorim să atragem atenţia că pe 30 septembrie 2016 termenul acestei acţiuni expiră. În cazul în care banii vor fi aduşi după această dată vom fi nevoiţi să-i donăm pentru alte fapte filantropice)”, a precizat Ambasa Federației la Bucureşti.

Totodată, reprezentanţa diplomatică anunţă că a reuşit să convertească 200 de yeni japonezi şi 200 de woni sud-coreeni, „aproximativ 10 lei”, sumă primită în urma protestului care a avut loc, marţi seară, în faţa ambasadei.

„Totodată, sigur că nu putem să nu ne exprimăm regretul că demersul nostru umanitar bazat doar pe sentimentele prietenoase faţă de România şi poporul român a provocat o reacţie atât de controversată în societatea română şi uneori extrem de neprietenoasă cu privire la Rusia şi poporul ei multinaţional. Ca răspuns la mâna dată de un prieten noi auzim de multe ori înjurături ordinare şi insulte personificate. Înţelegând sensibilitatea opiniei publice din România în ceea ce priveşte unele capitole ale istoriei, legăm acest „limbaj de ură” (language of hatred), cu o primă reacţie emoţională. Apropo, un astfel de limbaj este condamnat atât în legislaţia mai multor ţări ale Uniunii Europene, cât şi în cea a Rusiei. În acelaşi timp, noi respectăm dreptul românilor la exprimarea liberă a opiniei lor”, se mai arată pe contul de Facebook al ambasadei.

Reprezentanţa diplomatică îşi exprimă speranţa că în România, ca stat care împărtăşeşte „valorile democratice europene”, va fi tratat cu înţelegere dreptul Ambasadei şi al poporului rus în general la „un punct de vedere alternativ.” „Diferenţa opiniei cuiva faţă de cea proprie şi respectarea dreptului de a exprima această opinie diferită faţă de cea proprie chiar este una dintre principalele semne ale pluralismului şi democraţiei”, a precizat ambasada.

Potrivit diplomației ruse la București, în cazul în care orice poziţie, chiar şi cea determinată de intenţii bune dar care nu coincide cu opinia proprie, acesta este respinsă imediat ca „propagandă”. În aceste condiții, este dificil să se aştepte că se va putea ajunge cu adevărat la înţelegerea oponentului şi, mai ales, la continuarea unui dialog productiv.

 

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă