Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) susține că, potrivit unui document provenit de la CSAT și trasmis către UNJR, CSAT ar fi trasat SRI sarcini informativ-operative care nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut.
Documentul CSAT, care a fost publicat, luni, de UNJR, se referă la relaţia dintre serviciile de informaţii şi justiţie.
Documentul este un răspuns la o solicitare a UNJR care cerea CSAT să-i comunice toate hotărârile care privesc relaţia dintre serviciile de informaţii și Justiţia Română.
UNJR susține că, potrivit răspunsului transmis de CSAT, "conceptul a fost preluat de Strategia naţională de apărare din anul 2010, care o definea ca şi vulnerabilitate, iar Strategia de Informaţii stabilea că una din principalele direcţii de acţiune care orientează activităţile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupţie la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcții publice a persoanelor corupte“.
UNJR interpretează astfel: "Din acest paragraf rezultă că CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor «persoane corupte» în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă".
UNJR susține că "artificiul" de a completa legea "prin decizii secrete" reprezintă o împiedicare a cetăţenilor României să cunoască în mod real cât de extinse sunt competenţele unor instituţii de stat.
"Aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informaţii în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură şi fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunostinţă de conţinutul raportului, pentru a se putea apara în raport de aceste acuze, este posibil sa fi fost aplicabile şi în cazul funcţiilor de conducere din justitţe. Cererea UNJR adresată preşedintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret", afirmă UNJR.
Pe de altă parte, “atribuţiile instituţiilor abilitate în domeniul combaterii corupţiei, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României”, precizează CSAT către UNJR.
"Deşi în Legea 51/1991 nu există o menţiune explicită la corupţie ca având legătură cu siguranţa naţională, pentru a intra astfel în atribuţiile serviciilor de informaţii, CSAT a interpretat ca, “prin amploarea şi consecinţele sale, corupţia se poate constitui într-o ameninţare la adresa securităţii naţionale”. Argumentând că “elaborarea şi adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democraţiei post-comunist, în care corupţia nu căpătase valenţe de fenomen”, în loc să modifice legea, aşa cum ar fi fost constituţional, în 2005 “CSAT a integrat problema corupţiei în structura Strategiei de securitate naţională, ca factor de risc şi obiectiv de securitate”", susține comunicatul de presă al UNJR.
In privința relației dintre Parchete și serviciile de informatii, CSAT a precizat către UNJR că relațiile de cooperare interinstituțională s-au materializat în “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanți ai organelor de urmărire panală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”.
Existenţa unor “echipe mixte” SRI-procurori a fost anunţată și de preşedintele Traian Băsescu într-un interviu din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că “a fost emisă o hotărâre CSAT care menţionează toate instituţiile cu responsabilităţi în depistarea şi combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv şi SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcţionării unor structuri mixte Parchet -SRI -Poliţie, pe diverse paliere, de la depistarea şi combaterea corupţiei în Justiţie până la combaterea evaziunii fiscale”.
Prezenţa acestor “echipe mixte” SRI-procurori, care nu au nicio bază normativă publică, a fost confirmată şi de directorul SRI, Eduard Hellvig.
“SRI alocă resurse umane, resurse procedurale şi tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituţional de succes”, a spus Eduard Hellvig la bilanţul DNA pentru anul 2015.gice de cel mai inalt nivel in cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce in sute de echipe operative comune, care reprezinta un parteneriat interinstitutional de succes”, a spus directorul Eduard Hellvig la bilanțul SRI.
