În actuala legislatură, 36 de deputaţi şi 16 senatori au schimbat măcar o dată grupul parlamentar în primul an de mandat (19 decembrie 2012 – 31 decembrie 2013). PSD este principalul beneficiar al migraţiei, direct sau prin intermediul UNPR.
Faţă de începutul legislaturii, grupul PSD din Camera Deputaţilor numără cu 11 aleşi mai mult, graţie unor transferuri masive de la Partidul Poporului Dan Diaconescu (PP-DD), potrivit unui raport al Institutului pentru Politici Publice. Pe locul doi într-un top al beneficiarilor migraţiei vine grupul PC, mai bogat acum cu cinci deputaţi faţă de momentul decembrie 2012.
De unde au venit aceştia? Tot de la PP-DD, grup al cărui număr s-a înjumătăţit practic faţă de începutul mandatului (mai sunt 24 de deputaţi din 48). Pierderi serioase de „trupe“ a suferit şi PDL: nouă deputaţi au dat opoziţia pe putere. PNL a atras şi el ceva migratori (trei de la PDL şi doi de la PP-DD), dar a şi pierdut deputaţi, astfel că, per total, se poate spune că şi-a conservat numărul de aleşi de la începutul mandatului (100).
La Senat, situaţia este asemănătoare. Potrivit raportului IPP, după un an de mandat PSD a câştigat 11 senatori, iar PC, unul. Pierderi masive a înregistrat, şi de această dată,
PP-DD, care mai numără 9 senatori din cei 21 iniţiali. „Deşi pretind public că nu susţin migraţia politică, partidele politice o tolerează dacă nu chiar o încurajează atunci când le convine“, este concluzia trasă de reprezentanţii IPP privind aceste cifre.
De remarcat că toată această migraţie masivă s-a produs în condiţiile în care USL şi-a propus să sancţioneze traseismul politic chiar prin Constituţie. Reamintim că în proiectul de revizuire, parlamentarii USL au introdus o prevedere conform căreia calitatea de senator sau deputat încetează „la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau o altă formaţiune politică“. Sunt însă şanse mari ca USL să renunţe la această prevedere în condiţiile în care reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au atenţionat că o astfel de măsură de stopare a traseismului politic ar fi în contradicţie cu interzicerea mandatului imperativ. Oricum va fi, debutul noii sesiuni parlamentare (3 februarie) ar putea consemna noi treceri în tabăra PSD (direct sau via UNPR, PC), dat fiind că social-democraţii lucrează intens să-şi asigure o majoritate cât mai confortabilă în eventualitatea ruperii USL.
Cum mai arată
topurile chiulangiilor
Dintr-un total de 406 deputaţi, 50 de aleşi au înregistrat, în perioada menţionată, o prezenţă la votul final electronic de sub 50%. Recordul este deţinut de deputatul PSD Gheorghe Neţoiu, care a fost doar la 7 voturi dintr-un total de 813. Nu cu mult mai bine stă deputatul liberal Valentin Rusu, care a participat la 21 de voturi (din acelaşi total). Într-un top al deputaţilor care mai mult au lipsit de la lucrări se încadrează, potrivit IPP, şi Oana Mizil (PSD, 23% prezenţă), Bogdan Niculescu-Duvăz (PSD, 26%), Sebastian Ghiţă (PSD, 27%) şi Antal István (UDMR, 27%).
La Senat, cea mai scăzută prezenţă este înregistrată, la egalitate, de liberalul Iulian Dumitrescu, democrat-liberalul Viorel-Riceard Badea şi uneperistul Constantin Popa (5%). La mică distanţă de aceştia se află o serie de lideri politici, precum Vasile Blaga (6%) şi Marko Bela (6%). De menţionat că în cazul Senatului statistica a acoperit doar a doua sesiune din 2013 (septembrie – decembrie).
De unde sunt „necuvântătorii“
Şi în acest început de legislatură, unii parlamentari s-au mulţumit să ia cuvântul doar la depunerea jurământului. Este vorba de 26 de deputaţi şi 4 senatori. În cazul Camerei, mai mult de jumătate dintre „necuvântători“ sunt de la PSD, în timp ce la Senat situaţia este mult mai echilibrată.
Nici la capitolul iniţiative legislative, unii parlamentari nu stau prea bine: patru deputaţi (social-democraţii Sebastian Ghiţă, Oana Niculescu-Mizil şi Petre Petrescu, precum şi liberalul Ludovic Orban) nu au semnat nici o propunere legislativă.
