La patru luni de la prezidențiale, PSD a ajuns la zece procente în spatele PNL. Partide precum UNPR, PC, PLR și PMP nu trec pragul electoral, iar mai recent anunțatele M10, PND sau PPR nici măcar nu sunt pomenite. Totuși, realitatea contrazice dur cifrele sondajelor: Victor Ponta continuă să fie premier, iar social-democrații dețin încă majoritatea în Parlament tocmai cu ajutorul formațiunilor de 1-3%.
Cel mai recent sondaj al Agenției de Rating Politic indică o consolidare a poziției de lider a PNL, grație asocierii cu învingătorul din alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis, și o cădere abruptă a PSD. Dacă, la începutul lunii decembrie, liberalii erau cotați pe la 41-42%, acum au urcat la 44%. În schimb, de la 38-39%, cât avea spre finalul anului 2014, PSD a căzut la 34%, nivel la care s-a aflat înainte de formarea USL, în 2011. Sondajul, realizat în perioada 30 martie-3 aprilie, având o marjă de eroare de 3%, scoate la iveală și alte cifre interesante în ceea ce privește intenția de vot a românilor. Dintre toate formațiunile existente în acest moment, doar UDMR ar mai trece pragul electoral, la limită, cu 5% din voturi. Restul – Partidul Liberal Reformator (PLR), PMP, PRM, Partidul Ecologist Român, Partidul Poporului Dan Diaconescu, UNPR, PC și PNȚCD – pendulează între 1% și 3%. Nu apar deloc în barometrul de opinie mai recent anunțatele M10, partidul gândit de europarlamentarul Monica Macovei, și Partidul Național Democrat (PND), înființat de foștii oameni ai lui Dan Diaconescu. De asemenea, nu apare Partidul Progres România (PPR), care pare să fi fost abandonat, ca idee, chiar de inițiatorul său, deputatul Sebastian Ghiță.
PNL vrea, dar nu poate
Așa cum mult invocatele succese ale Guvernelor Ponta par să nu se contabilizeze în intenții de vot pentru PSD, nici reușita PNL din sondaje nu se materializează în preluarea puterii. Deși fac deseori referire la existența unei „dorințe publice“ de schimbare și spun că ar intra la guvernare și mâine, liderii PNL recunosc că nu au reușit să dobândească majoritatea în Parlament. „Eu mi-aș dori să intrăm la guvernare de Paști. Nici o problemă. Dar, trebuie să ai o majoritate parlamentară care să îți asigure succesul unei moțiuni de cenzură“, a admis, sâmbăta trecută, copreședintele PNL Vasile Blaga. Potrivit acestuia, un răspuns favorabil la programul de guvernare întocmit de liberali ar fi venit, „până acum“, doar de la Mircea Geoană. Evident, insuficient, așa că opoziția continuă discuțiile. Și, tot evident, este distanță mare între declarațiile de acum și cele din decembrie 2014 ale liderilor PNL, când spuneau că vor depune moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ponta imediat după 1 februarie, la începutul actualei sesiuni parlamentare.
De partea cealaltă a tablei de șah, Victor Ponta a reușit să rămână la butoanele puterii în ciuda problemelor din propriul partid și a rezultatelor cel puțin discutabile înregistrate în mai bine de doi ani și jumătate de guvernare. Majoritatea parlamentară și-a menținut-o tocmai cu ajutorul PC, UNPR și PLR, formațiuni care, deși sunt pe la 1-3% în intenția de vot și nu au intrat niciodată în alegeri pe propriile picioare, au ajuns să numere aproape 20% din numărul total de parlamentari. Cum? Prin racolări masive.
M10 se destramă înainte de a se înființa?
După alegerile prezidențiale, multe priviri s-au îndreptat, cu speranță, spre nou-anunțatele proiecte politice. În special, spre cel al europarlamentarului Monica Macovei. Ei bine, la mai puțin de o lună și jumătate de la lansarea partidului și startul strângerii de semnături, formațiunea a suferit o lovitură puternică chiar la centru: Mihai Polițeanu și alți membri ai filialei bucureștene au părăsit M10. Plecarea are semnificațiile ei în condițiile în care Polițeanu era printre cei mai apropiați și mai vechi consilieri ai Monicăi Macovei. Rămâne de văzut dacă acesta se va implica
într-un alt proiect politic, așa cum sugerează una din postările de pe contul său de Facebook: „Vă promit, însă, că vom rămâne împreună toți cei care suntem azi orfani de o formă de reprezentare a valorilor în care credem“.
Tot din sfera noilor construcții politice, lovituri substanțiale au suferit, în ultima perioadă, planurile lui Mircea Geoană și ale lui Sebastian Ghiță. Dacă primul a fost afectat de arestarea preventivă a lui Marian Vanghelie, al doilea are propriile probleme în dosarul cumnatului lui Victor Ponta.
