În prezent, la Direcția Națională Anticorupție nu există nico anchetă în care să se verifice dacă informării Serviciului Extern de Informații (SIE) în cazul unor fapte penale, a explicat procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, într-un interviu acordat Agerpres.
Într-un interviu, șefa DNA a declarat că, atunci când SIE intră în posesia unor informații de corupție, este obligat să sesizeze despre acea faptă. În acest context, Laura Codruța Kovesi a fost întrebată dacă există vreo anchetă a DNA în care se verifică lipsa informării SIE în cazul unei fapte penale, răspunsul ei fiind unul negativ.
Totodată, Kovesi a mai fost întrebată dacă lipsa informărilor de la SIE a dus la întârzierea unor anchete.
În acest context, șefa DNA a răspuns că „Nu are legătură. Observația pe care am făcut-o în ceea ce privește obligația legală a serviciilor de informații de a ne informa atunci când intră în posesia unor infracțiuni de corupție nu are legătură cu dosarele pe care noi le avem în investigare. Era o observație generală, făcută în urma unui studiu care a fost publicat de un ONG și care dădea note pentru colaborarea unor instituții în relația cu Direcția Națională Anticorupție. Am prezentat o statistică”, a precizat ea.
În plus, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a fost întrebată dacă este de părere că fosta conducere a Serviciului este responsabilă de lipsa de informații de la SIE. „Nu sunt eu în măsură să evaluez activitatea unui serviciu de informații. Eu am prezentat o statistică foarte clară, bazată pe cifre”, a mai spus Kovesi.
Schimb de replici între șefa DNA și șeful SIE
Mihai Răzvan Ungureanu și-a depus, luni după-amiază, demisia de la șefia Serviciului de Informații Externe (SIE). Sursele România liberă au informat că șeful SIE a fost nevoit să demisioneze din motive medicale.
În luna aprilie, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a precizat că nu a mai primit informații de la SIE din 2013. Totodată, procurorul-șef al DIICOT a susținut că SIE nu i-a ajutat pe procurori cu informații în anchetele penale, nici măcar în dosarul în care șefa DNA, Laura Codruța Kövesi, a fost spionată, la comandă, de reprezentanții unei firme din Israel, Black Cube.
„În anul 2015, din cele 5.988 de dosare înregistrate, 90 de dosare au avut la bază sesizări de la SRI, 22 au avut la bază sesizări provenite de la DIPI din cadrul MAI, iar patru dosare au avut la bază sesizări de la DGIA din cadrul Ministerului Apărării. (…) Aș putea să spun că în 2015 nu am primit nici un fel de informare de la SIE, nici în 2014 nu am primit de la SIE, nici în 2013 nu am primit de la SIE. De fapt, de când am preluat această funcție nu am primit nici un fel de informare de la SIE“, a afirmat Laura Codruța Kövesi.
Serviciul de Informații Externe i-a răsuns, printr-un comunicat de presă, procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, care a criticat instituția pentru că nu a trimis nicio sesizare procurorilor anticorupție.
SIE a precizat că îşi desfășoară activitatea în concordanță cu prevederile legale, „în speță vizează amenințările la adresa securității naționale așa cum sunt acestea expres și limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Național de Priorități Informative, aprobat anual de CSAT. Totodată, în acord cu specificul și misiunea sa, Serviciul de Informații Externe desfășoară o activitate care are ca prioritate prevenția, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenții ale entităților ostile care pot aducere atingere securității naționale sau intereselor României”.
„Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice. SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate” – susţine SIE, care adaugă că, în acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, instituţia nu desfăşoară activităţi specifice pe spaţiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA. “Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare” – precizează SIE, care anunţă că în cursul anului 2015 şi în primele luni din 2016 a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MAPN/DGIA sau alţi beneficiari 35 de note informative/alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupţie/infracţiunilor economice. Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).
