13.8 C
București
luni, 18 octombrie 2021

Cum a fost dat afară din Armată un ofițer de contrainformații militare, din cauza rețelei de influență create de fostul vicepremier Oprea. Colonelul Paraschiv a fost amenințat de directorul general al DGIA să nu mai umble cu ”trădători”

În urmă cu trei ani, un ofițer de contrainformații militare a fost acuzat de „facilitarea scurgerii de informații clasificate către persoane neautorizate“, i-a fost retras certificatul de acces la informații și a fost trecut în rezervă.

În mod straniu, col. Doru Paraschiv nu a fost anchetat de Ministerul Apărării Naționale și nu i s-au prezentat acuzațiile concrete, încălcându-se regulamentele militare. Trei miniștri ai Apărării – Mircea Dușa, Gabriel Oprea și Mihnea Motoc – nu s-au preocupat să lămurească această „anomalie“, deși presa a relatat despre caz.

Col. Paraschiv susține că este victima rețelei de influență create de Gabriel Oprea – fost ministru al Apărării, fost ministru de Interne și fost vicepremier pentru siguranță națională -, rețea care cuprinde șefi ai Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), procurori militari și șefi ai unor instituții cu atribuții în domeniul siguranței naționale, precum ORNISS.

Deși a încercat să-și caute dreptatea în Justiție sau la alte instituții importante în statul român, col. Paraschiv nu a avut niciun succes. Nici Guvernul, nici Comisia de Apărare din Senat, nici Președinția (atât în mandatul lui Traian Băsescu, cât și al lui Klaus Iohannis), nici DNA și nici Parchetul General nu se grăbesc să scoată adevărul la lumină.

În schimb, în toți acești ani, col. (r) Doru Paraschiv a fost executat silit în mod ilegal, evacuat din propria locuință și i-au fost plantate printre bagaje documente secrete, pentru a fi pus sub acuzare. Abuzurile la adresa sa sunt monitorizate de „Romanian Imprisonment Watch“, ONG cu sediul în Suedia, care sprijină cetățenii domiciliați în România sau în străinătate, dacă drepturile fundamentale ale acestora au fost încălcate.

Abuzuri în lanț

La data de 26 iulie 2013, col. Doru Paraschiv conducea structura teritorială Târgoviște a Direcţiei Contrainformaţii și Securitate Militară (DCiSM), subordonată Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA).

În acea zi, a fost chemat la București și a fost informat de superiorii săi că i-a fost retras certificatul de acces la informaţii clasificate nivel SSID (Strict Secret de Importanță Deosebită). ORNISS luase această decizie cu nr. S/11287 din 17.07.2013, după proceduri care au durat o lună. 

Necazurile col. (r) Doru Paraschiv au început pe 28 iunie 2013, când, potrivit propriilor declarații, în timp ce se afla în incinta Spitalului Militar Central „Dr. Carol Davila“ din București, pentru a efectua controlul medical anual, a fost abordat „neregulamentar și nelegal“ de superiorul său, gen. Marian Hăpău, actualul șef al Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA). 

„M-a amenințat, șantajat și s-a comportat abuziv“, acuză Paraschiv. Cu acel prilej, gen. Hăpău l-a avertizat să „nu mai umble cu Blaj și cu procurorul ăla!”, „pentru că sunt trădători“. Potrivit col. (r) Doru Paraschiv, „Blaj este un fost șef comun al nostru, iar procurorul la care a făcut referire nu l-a indicat”. Totul s-a petrecut în prezența mai multor martori, doi dintre ei fiind identificați drept col. Costică Paţilea, ofiţer la UM 02482, și plt.adj. Dumitru Dragomirescu, subofiţer la U.M. 02630 București. 

Din acea zi, problemele s-au ținut lanț pentru fostul ofițer de contrainformații militare. DGIA a inițiat demesuri către ORNISS pentru retragerea cerficatului de securitate. O ciudățenie: în luna care a trecut de la sesizarea ORNISS și până la ridicarea certificatului de securitate, col. Paraschiv și-a desfășurat activitatea neîngrădit, fără să se ia împotriva lui vreo măsură preventivă.

ORNISS nu i-a respectat drepturile procesuale 

A fost acuzat de „facilitarea scurgerii de informații clasificate către persoane neautorizate“. Inițial, nu i-a fost comunicat nici numărul deciziei ORNISS de retragere a certificatului de acces la informații clasificate, nici motivele emiterii ei. 

Fostul ofițer de contrainformații militare susține că „decizia ORNISS nu a fost motivată, deoarece instituția nu a primit de la DGIA/MApN documentele care stăteau la baza ei“. „Nu puteau să existe atâta timp cât nu s-au derulat procedurile standard la incidente de securitate (…) Am fost total surprins pentru că nu știam motivul retragerii certificatului de securitate menţionat mai sus. Nu mi se ceruse nici o explicaţie, nu știam să fi încălcat vreuna dintre regulile de lucru, nu am pus în pericol vreo informaţie clasificată, nu am săvârșit fapte care să mă facă incompatibil cu deţinerea unui asemenea certificat“, susține Paraschiv.

Motivele retragerii certificatului de securitate le-a aflat abia după cinci luni, pe 20 decembrie 2013, dintr-o rezoluție a procurorului militar Nicolae Lupulescu, din cadrul Secției pentru militari a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). „Am aflat că «am deschis posibile canale de scurgere a informațiilor clasificate către persoane neautorizate!». Nimic mai fals! Acțiuni probabile și în viitor. Ridicol…Nici în prezent nu cunoaște despre ce informaţii ar fi vorba și nici către ce persoane neautorizate s-ar fi putut scurge aceste informaţii”, spune Paraschiv.

Incidentul de securitate nu a fost raportat

O altă neregulă: cazul său nu a fost declarat „incident de securitate“. Un astfel de eveniment trebuia obligatoriu raportat, în cel mult 30 de minute, ministrului Apărării de la acea dată, Mircea Dușa. O anchetă trebuia efectuată în baza art. 90 din HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România. 

Col. Paraschiv spune că ministrul Apărării, Mircea Dușa, nu a știut nimic timp de aproape un an de la incident, lucru pe care l-a constatat când a fost primit la raport de acesta. „Pe timpul discuției am constatat că habar nu avea ce mi s-a întâmplat (…) I-am mai adus la cunoștinţă unele împrejurări care pot afecta buna funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, -l-am rugat să ordone verificarea lor și să ia măsurile prevăzute de lege, pentru a stabili responsabilităţile fiecărei persoane implicate și pentru remedierea consecinţelor grave ce pot aduce atingere siguranţei și securității naţionale“, povestește el. 

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Din contră. Pe data de 24 ianuarie 2014 i s-a adus la cunoștință că a fost trecut în rezervă. „M-am trezit trecut în rezervă cu 30 de minute înainte de terminarea programului, la sfârșit de săptămână. Fără lichidare la plecare, fără să predau legitimația, fără să se evidențieze acțiunea acolo unde trebuia, în re-gistrul de Resurse umane. În aceeași zi am aflat că ministrul Dușa nici nu a fost în sediul MApN și că își delegase atribuțiile către un secretar de stat cu o zi înainte, pentru a participa la manifestările dedicate Unirii Principatelor Române, la Iași și la Focșani“, își amintește col. Doru Paraschiv.

Problemele nu s-au încheiat aici. Col. Paraschiv spune că, după trecerea lui în rezervă, a fost evacuat ilegal din casa în care locuia împreună cu familia, iar după un an de la acest moment i s-a înscenat o plantare de documente secrete. Autoritățile au fost anunțate de un denunțător că unul dintre sacii cu bagajele sale ar conține informații clasificate. În prezent, acest caz este instrumentat de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, care a deschis dosarul nr. 66/P/2016. ”Se încearcă învinovățirea mea pentru ceea ce s-a plantat în respectivul sac, la un an după ce am fost evacuat silit și exact după ce instanța a rezolvat definitiv faptul că executarea silită a fost ilegală“, spune ofițerul.

Din păcate, încercările „României libere“ de a discuta cu gen. Marian Hăpău despre cazul Paraschiv au fost sortite eșecului. Actualul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA) nu a răspuns la telefon și nici la mesajele trimise de „România liberă“.   

Demersuri fără efect în Justiție

Col.(r) Doru Paraschiv s-a adresat Justiției în speranța că magistrații vor pune capăt abuzurilor la care a fost supus. Nu a reușit mare lucru.
Ofițerul de contrainformații militare a sesizat: 

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) – Secția Parchetelor Militare. A depus plângere penală împotriva gen. Marian Hăpău pentru amenințare și abuz în serviciu, fiind deschis dosarul nr. 70/P/2013. Avocata lui Hăpău a fost Loredana Radu, nepoata senatorului Gabriel Oprea, inculpată într-un dosar în care fostul primar al sectorului 2, Neculai Onțanu, este acuzat de luare de mită.

Procuror de caz a fost desemnat Nicolae Lupulescu, care, în Rezoluția din 17.12.2013, a dispus neînceperea urmăririi penale. Col. Paraschiv acuză că speța a fost instrumentată netemeinic. „Cercetarea înfăptuită de acest procuror militar nu a fost serioasă, în sensul că nu a audiat martorii corect, nu a întreprins cercetări în incinta Spitalului Militar Central (SMC), nu a fost curios să afle de la gen. Marian Hăpău cine sunt «trădătorii Blaj și procurorul ala cu care umbli tu», și mai cu seamă «a trecut pe lângă» un incident de securitate, obligatoriu de cercetat pentru un procuror militar“, spune el. 

 A contestat rezoluția procurorului Lupulescu, dar, prin rezoluția din 29.01.2014, șeful său de secție, procurorul militar Ion Vasilache, a menținut NUP-ul.  Ambele rezoluții au fost contestate la ICCJ – Secția Penală, fiind constituit dosarul nr. 493/1/2014.

 Aici dosarul a stat câteva luni, din februarie până în septembrie 2014. După stabilirea competențelor instanței de judecată, a fost trimis la Curtea Militară de Apel (CMA). A fost soluționat de judecătorul Cezarian Buga în Camera de consiliu, „fără participarea și citarea parților“, în doar o lună de zile, respectiv pe 20 octombrie 2014. Acesta a respins ca nefondată plângerea formulată de col. (r) Doru Paraschiv.

 Nemulțumit de ce s-a întâmplat în Justiția Militară, col. Paraschiv a sesizat DNA, pe data de 16 februarie 2015, pe rol fiind dosarul nr.11/VIII-1/2015. 
 O a doua plângere la DNA a fost depusă ep data de 29 februarie 2016. Plângerea este îndreptată împotriva gen. Marian Hăpău, șeful DGIA, a lui Gabriel Oprea, fost ministru al Apărării, a procurorilor militari Nicolae Lupulescu, Ion Vasilache și Cezarian Buga, a lui Marius Petrescu, șeful ORNISS, a lui Mircea Dușa, fost ministru al Apărării, și a unor ofițeri din cadrul DGIA.

 Pe 3 martie 2016 a depus un memoriu la Comisia de apărare din Senat. Pe 12 aprilie a fost audiat, dar Comisia nu a întreprins un alt demers concret pentru rezolvarea acestui caz. Din acest motiv, col. Doru Paraschiv a depus plângere penală la Parchetul General. 

 Un memoriu a fost trimis și actualului ministru al Apărării, Mihnea Motoc, anterior celui trimis Comisiei de apărare din Senat. „Deși inițial am crezut că va declanșa o cercetare a cazului meu, ulterior am constatat că nu are de gând să întreprindă așa ceva, mai mult, tot pe baza preocupării mele profesionale, am înțeles că este în conivență cu generalul Marian Hăpău și senatorul/fost ministru Gabriel Oprea“, scrie col. Doru Paraschiv în plângerea penală depusă la Parchetul General. 

La Curtea de Apel București, col. Paraschiv a cerut suspendarea deciziei ORNISS de retragere a certificatului de securitate nivel SSID. A fost deschis dosarul nr. 270/2/2014. 

 Tot la Curtea de Apel București, col. Doru Paraschiv a solicitat Ordinul ministrului Apărării Naționale privind trecerea sa în rezervă (Ordinul nr. MDGP 7 din 24.01.2014). A fost deschis dosarul nr. 506/2/2014.  

ISTORIC. O relație complicată cu șeful DGIA 

Col. Doru Paraschiv se consideră victima directorului general al DGIA, gl.-lt. Marian Hăpău, pe care-l acuză că l-a ”supus unor măsuri cu caracter opresiv timp de mai mulți ani: mutarea succesivă, la perioade scurte de timp, dintr-o structură în alta, în condiţiile în care stabilitatea într-o structură asigură performanţa activităţii de contrainformaţii; îngrădirea dezvoltării profesionale; blocarea accederii în cariera militară”. 

El admite că este în conflict cu gen. Hăpău încă din 2007, când acesta a devenit șef al serviciului din cadrul DCiSM în care activau împreună. Este vorba de o microstructură a DCiSM (în obiectivul M-100), în care cei doi au lucrat între 2006 și 2008. Conflictul a continuat după ce Hăpău a fost numit în funcţiile de șef al DCiSM, respectiv DGIA, susține Paraschiv.

Silviu Sergiuhttp://silviu-sergiu
Studii: Licentiat al Facultății de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării (secția Jurnalism) din cadrul Universității de Vest din Timișoara (promoția 2001); Master în ”Comunicare și relații publice” (specializarea ”Marketing politic”) din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București (promoția 2004); Masterand in ”Managementul instituțiilor de presă”, in cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Experiență profesională: Curierul național - redactor economic (aprilie 1998- octombrie 1998); Jurnalul național - redactor politic (1998- 2005); Evenimentul zilei - redactor politic (2005-2006), șef secție ”Politică internă” (2006-2008), editor coordonator (2008-2003), redactor șef-adjunct (2013- 2016); Senior editor "Romania libera" în prezent.
Ultima oră
Pe aceeași temă