Opoziţia mizează pe criteriile de integritate

Pentru a fi candidaţi ai Alianţei România Dreaptă la alegerile parlamentare din 9 decembrie, doritorii trebuie să îndeplinească 12 criterii dure de integritate. Rămâne de văzut în ce măsură vor fi şi respectate aceste criterii de către partidele care formează ARD. În tabăra USL, situaţia este mai simplă: nu se vorbeşte deloc despre criterii de integritate, ci doar se împart colegii şi se fac pronosticuri optimiste.

Cuprinse în Codul Etic al ARD, cele 12 criterii au fost formulate de comisia condusă de europarlamentarul PDL Monica Macovei şi acoperă atât latura penală, de incompatibilităţi şi conflicte de interese, cât şi pe cea de morală publică. Nu în ultimul rând, vor fi sancţionate cu neaprobarea sau retragerea candidaturii colaborarea cu fosta Securitate şi traseismul politic. „Rolul meu e să aplic criteriile. S-ar putea să existe ostilitate, supărări, insulte, calomnii, nu mă interesează. Rolul meu e să merg înainte şi să aplic aceste criterii. PDL a fost întru totul de acord cu aceste criterii”, a arătat fostul ministru al Justiţiei la prezentarea Codului.

Odată aplicate criteriile de conducerea fiecărui partid din ARD, la comisia condusă de Monica Macovei vor fi centralizate listele de candidaţi, dar şi unele documente, precum declaraţii de avere şi de interese, dar şi CV-uri, care să includă „competenţele candidaţilor în raport cu cele ale comisiilor parlamentare”. „Iar celor care sunt astăzi parlamentari le cerem să ne spună ce au făcut în calitate de parlamentari timp de patru ani de zile”, a mai arătat Monica Macovei.

Protocol semnat în trei

Documentul de înfiinţare a alianţei de dreapta a fost semnat ieri doar de preşedinţii PDL, PNŢCD şi Forţa Civică. De la masa ocupată de Vasile Blaga, Aurelian Pavelescu şi Mihai Răzvan Ungureanu a lipsit aşadar Mihail Neamţu, liderul Partidului Noua Republică, formaţiune care nu a mai putut participa la formarea efectivă a alianţei deoarece nu a îndeplinit încă toată procedura necesară înregistrării la tribunal. Potrivit prim-vice­preşedintelui PDL Cezar Preda, Neamţu şi colegii săi rămân însă „în interiorul acestei alianţe” şi vor candida în numele partidelor semnatare ale protocolului, în ciuda divergenţelor care au existat în ultima vreme între Neamţu şi Ungureanu.

Până la finalul lunii septembrie, formaţiunile care formează ARD vor definitiva platforma-program a alianţei şi programul de guvernare, dar şi împărţirea candidaţilor pe colegii uninominale. Cererea de înfiinţare a ARD a fost depusă deja la Biroul Electoral Central. Sigla noii alianţe constă în conturul stilizat al unei inimi, sub care se află iniţialele celor trei partide, ­PDL-FC-PNŢCD.

Anterior semnării protocolului de înfiinţare a ARD, preşe­dintele PDL, Vasile Blaga, a arătat că nu exclude o alianţă cu partidul lui Dan Diaconescu după alegerile parlamentare. „PDL nu stabileşte dacă un partid este democratic sau nu. (…) Discuţii politice sunt absolut necesare după ce fiecare construcţie politică, după alegeri, ştie câte oale are în traistă, câte mandate. Să vedem şi programul respectivului partid şi să nu spunem «niciodată» dacă electoratul a decis că acest partid merită să intre în Parlament. Electoratul decide”,  a precizat Blaga. Cât despre o reeditare a colaborării cu PNL, liderul democrat-liberal consideră că ar fi vorba de o alianţă „naturală”, dar „nu cu un PNL condus de Crin Antonescu”.

La USL, multe calcule şi puţine criterii

Strânşi în Delta Dunării, într-un complex de lux, liderii PSD, PNL şi PC şi-au împărţit colegiile: 246 pentru PSD+UNPR şi 206 pentru PNL+PC. Cu alte cuvinte, adio principiul parităţii! Acesta va fi respectat doar la nivelul Bucureştiului, unde cele două alianţe care formează USL vor avea câte 20 de candi­daţi. În interiorul celor doi poli, UNPR va primi de la PSD cele 30 de colegii promise încă de la parafarea colaborării, iar conservatorii lui Dan Voiculescu vor beneficia de nu mai puţin de 21 de colegii eligibile (plus câteva alte colegii cu şanse mici). Un câştig important, aşadar, pentru formaţiunile conduse de Gabriel Oprea şi Daniel Constantin, formaţiuni care nu ar reuşi pe cont propriu să intre în Parlament.

Deşi există nemulţumiri atât la PSD, cât şi la PNL în privinţa modului în care au fost împărţite colegiile, liderii celor două partide se declară opti­mişti şi spun că vor obţine la alegerile din 9 decembrie „în jur de 60% din mandate”, la nivel naţional, iar la nivelul Capitalei, 35 din 40 de mandate.

Discuţii şi mai aprinse sunt aşteptate când se va discuta în USL despre nume de candidaţi. Până acum se ştie doar că Victor Ponta îşi va încerca norocul tot într-un colegiu din Gorj, iar Daniel Constantin în Argeş. În schimb, liderul PNL, Crin Antonescu, nu mai pare dispus să rişte obţinerea mandatului la redistribuire şi va da colegiul din sectorul 1 pe unul în sectorul 6.

Oricum, până acum reprezen­tanţii Uniunii nu au spus nimic despre eventuale criterii de integritate după care vor fi triaţi candidaţii.  

Condiţiile impuse ARD de Monica Macovei

1. Să nu fi fost condamnat penal definitiv pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie în România sau în orice altă ţară democratică.

2. Să nu fie arestat preventiv sau să nu fie trimis în judecată.

3. Să nu existe indicii temeinice privind comiterea unor fapte penale de corupţie, fraudă, crimă organizată sau alte fapte grave; să nu existe indicii temeinice privind fraudarea votului, potrivit legii.

4. Să nu fi fost declarat -incompatibil prin decizii definitive şi irevocabile 
ale instanţelor pe baza -sesizărilor ANI.

5. Să nu fi săvârşit, în -exercitarea funcţiei -publice, fapte contrare -prevederilor legale privind conflictul de interese; să nu existe indicii temeinice privind -încheierea ilegală, -netransparentă sau preferenţială de contracte cu instituţii publice.

6. Să nu existe împotriva sa o constatare a ANI privind existenţa unei diferenţe semnificative între averea dobândită şi veniturile realizate.

7. Să nu aibă calitatea de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securităţii, constatată prin decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă; constatarea nedefinitivă a calită-ţilor menţionate de către CNSAS poate fi criteriu de respingere a candidaturii.

8. Să nu fi ocupat funcţii politice de conducere retribuite în aparatul central sau local al PCR.

9. Să nu fi iniţiat sau participat la acţiuni cu caracter rasist, xenofob sau antisemit.

10. Să nu fi încălcat grav normele de morală -publică în exercitarea unor funcţii în instituţiile -publice; să nu fi dat dovadă de comportament public -indecent, violenţă fizică sau ameninţări la integri-tatea fizică a oricărei -persoane.

11. Să nu fi trecut de la o formaţiune la alta în -cadrul ARD.

12. Să nu fi migrat în mod repetat de la o formaţiune politică la alta în ultimii 5 ani.

Pentru a conta în discuţiile pentru formarea viitorului Guvern, dreapta ar trebui să obţină în alegeri, potrivit liderilor săi, cel puţin 35%