Provocat de solicitarea expresă a unui senator PDL, Mircea Geoană a dat ieri amănunte despre cum a cheltuit în 2009 banii din fondul aflat la dispoziţia sa, prin lege ca preşedinte al Senatului. Dar situaţia seamănă izbitor cu cea de la Camera Deputaţilor. Astfel al doilea şi al treilea om în stat, Mircea Geoană şi Roberta Anastase, au alocat în 2009 mai bine de jumătate din fondurile la dispoziţia lor ca preşedinţi ai celor două Camere angajaţilor bolnavi sau „care au avut un necaz în familie”.
Mai exact, din totalul de 241.000 lei la dispoziţia lui Mircea Geoană, 58.450 de lei au mers către angajaţii cu probleme sociale grave. „În primul rând, bani au fost daţi pentru probleme de sănătate, dar şi materiale”, a explicat Ioan Chelaru, chestorul Senatului. La rândul său, Roberta Anastase a împărţit cei 180.000 de lei la dispoziţia sa „aproape exclusiv” salariaţilor cu boli incurabile, celor care au fost supuşi operaţiilor chirurgicale şi celor care au avut decese în familie. Preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase a explicat pentru România Liberă care este procedura legală în baza căreia angajaţii instituţiei pot primi aceste ajutoare: „Se depune o cerere la secretariatul instituţiei însoţită de o serie de acte doveditoare – certificate medicale, certificate de deces – se analizează de comisii de specialitate. Până ajung la mine la semnat are nevoie de alte şapte-opt semnături”.
Concediu fără plată de la Guvern, recompensat la Parlament
Principiul mioritic „ne furăm singuri căciula” a fost aplicat cu brio de şefii celor două Camere în 2009. După ce au executat coştiincioşi ordinul Guvernului de a-şi trimite cei aproape 2700 de angajaţi în concediu fără plată pentru câteva zile, pentru economii la buget, Roberta Anastase şi Mircea Geoană i-au recompensat pentru a nu resimţi foarte tare pierderile. Astfel, la Senat, fostul şef al PSD a dat 150.000 de lei pentru cei cu salarii mici. Raportul de cheltuieli de la Cameră nu a fost încă dat publicităţii, dar potrivit şefei Departamentului de Comunicare, „au primit câte 50 de lei sau câte 100 de lei, tâmplarii, femeile de serviciu şi şoferii”. Cazurile sociale nu au fost însă singura ţintă a preşedinţilor celor două Camere. „S-au acordat flori, mărţişoare şi câte o cupă de şampanie cu ocazia sărbătorilor tradiţionale de 1 şi 8 martie, în sumă de 1.000 de lei. Crăciunul a fost altă ocazie pentru recompensarea salariaţilor care au copii sub 18 ani. „S-au oferit cadouri sub formă de dulciuri grupurilor de colindători, în sumă totală de 36.349 de lei”, a explicat senatorul Chelaru. Tot din fondul la dispoziţia sa, Geoană a cheltuit anul trecut 15.759 lei pentru o vizită oficială în China şi 3.801 pentru deplasările interne. Deşi cheltuielile colegei Roberta Anastase (21.019 lei în străinătate) sunt comparabile cu cele ale lui Geoană pentru aceiaşi perioadă de timp, senatorii PDL îl suspicionează pe social-democrat că s-ar fi folosit de banii Parlamentului pentru a se deplasa în campania electorală. Geoană a respins însă acuzaţia pedeliştilor, care-i caută acum nod în papură în încercarea de a-l revoca de la conducerea Senatului.
Consiliul Superior al Magistraturii şi Preşedinţia – campionii fondurilor la bunul plac
Adâncirea crizei economice nu a convins nici Guvernul care a făcut bugetul, nici Parlamentul care l-a aprobat să taie definitiv şi uniform fondurile aflate la dispoziţia conducătorilor de instituţii. Astfel că cele două Camere ale Parlamentului au primit şi în 2010 fonduri substanţiale: 200.000 de lei pentru Mircea Geoană şi 180.000 pentru Roberta Anastase. Senatul are puţin peste 800 de posturi bugetate (demnitari şi angajaţi), iar Camera, circa 1.800 de posturi.
Dar sume cel puţin la fel de consistente apar la majoritatea instituţiilor importante. Recordul în materie este deţinut de Consiliul Superior al Magistraturii: 487.000 de lei. Aşadar, mai mult decât dublu faţă de Camera Deputaţilor, deşi pe ştatutul de plată apar, conform bugetului aprobat, doar 361 de persoane (260 la capitolul „Autorităţi publice şi acţiuni externe” şi 101 la „Învăţământ”).
Un fond considerabil – 204.000 de lei – are la dispoziţie şi Ioan Vida, preşedintele Curţii Constituţionale. Suma pare cu atât mai mare cu cât CCR este o instituţie de dimensiuni reduse: maximum 104 posturi în 2010. Suma este ceva mai mare decât în 2009, când Curtea Constituţională a primit pentru acest fond 185.000 de RON. Potrivit purtătoarei de cuvânt, Ruxandra Săbăreanu, din suma pe 2009, s-au cheltuit 12902 RON pe ajutoare sociale acordate la cerere, în jur de 16000 de RON s-au cheltuit pe cadourile pentru copiii angajaţilor de 1 iunie. Bucata cea mai mare, 109.415 RON s-a dus pe recompense la sfârşitul anului, când s-au înregistrat şi unele cheltuieli umanitare: aproape 800 de RON au ajuns la un cămin de bătrâni, iar 1210 RON la un orfelinat. Ruxandra Săbăreanu atrage însă atenţia că pentru cei 93 de angajaţi ai CCR anul 2009 a fost unul extrem de greu, cu un volum de muncă foarte mare având în vedere că faţă de 2008, sesizările privind constituţionalitatea s-au triplat, ajungând la aproape 10.000. „Dacă nu le dai angajaţilor ceva peste salariu, nu vor rămâne la CCR; sunt experţi foarte buni, ar pleca în altă parte”, spune reprezentanta Curţii Constituţionale.
Puţine posturi, dar mulţi bani găsim şi la Administraţia Prezidenţială pe 2010: 350.000 de lei la maximum 235 de persoane pe ştatul de plată. Suma este deci mult mai mare decât cele două Camere ale Parlamentului la un loc, dacă ne raportăm la numărul de angajaţi. Până la ora închiderii ediţiei, nu am reuşit să aflăm de la Administraţia Prezidenţială cum au fost cheltuiţi cei 300.000 de RON existenţi în acest cont în 2009.
La Guvern, există două astfel de fonduri la dispoziţia conducătorului instituţiei pe 2010, dată fiind dubla subordonare. Potrivit legii bugetului, de 17000 de RON poate dispune secretarul general al Guvernului, Daniela Andreescu, în timp ce primul ministru are la dispoziţie 500.000 de RON. Nici de la Guvern nu am reuşit să primim precizări despre cum au fost cheltuite fondurile similare în 2009.
Nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a rămas pe dinafară la împărţirea bugetului de stat, primind un astfel de fond special chiar mai mare decât cel al Senatului, adică 220.000 de lei. Aceasta în condiţiile în care ICCJ are de luni bune un preşedinte interimar, în persoana Lidiei Bărbulescu.
Deloc de neglijat sunt şi sumele pe care şi le-au atribuit pentru 2010 membrii guvernului. În frunte cu premierul Emil Boc, la dispoziţia căruia stau 500.000 de lei. În ordine descrescătoare vin miniştrii Vasile Blaga (100.000 de lei), Cătălin Predoiu (41.000 de lei) şi Adriean Videanu (27.000 de lei, sumă de trei ori mai mare decât cea din 2009). Există însă şi ministere în al căror buget nu apare trecută nici o sumă cu titlul de Fond al conducătorului instituţiei: MAE, MApN, Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Sănătăţii.
Top 10 Cheltuieli Fonduri Speciale
1. Premierul Emil Boc – 500.000 lei
2. Consiliul Superior al Magistraturii – 487.000 lei
3. Administraţia Prezidenţială – 350.000 lei
4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 220.000 lei
5. Curtea Constituţională – 204.000 lei
6. Senatul României – 200.000 lei
7. Camera Deputaţilor – 180.000 lei
8. Ministerul Administraţiei şi Internelor – 100.000 lei
9. Ministerul Justiţiei – 41.000 lei
10. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – 27.000 lei
