Doi şi-un sfert, o miză în războiul Băsescu-Blaga
Motivele rupturii dintre Băsescu şi Blaga: nereformarea „din temelii” a serviciului de informaţii a Ministerului de Interne, solicitată acum un an de şeful statului, precum şi legăturile complicate ale lui Vasile Blaga cu politicieni şi lideri de opinie din coaliţia anti-prezidenţială.
Traian Igaş (PDL) este de ieri noul ministru de Interne. Numirea sa a venit la doar câteva ore după ce Vasile Blaga a demisionat, ca urmare a criticilor preşedintelui la adresa modului în care şefii din Poliţie şi Jandarmerie au gestionat mitingul poliţiştilor. Viteza cu care s-a derulat schimbarea la vârful Internelor confirmă ipoteza că demisia lui Blaga a venit pe fondul unui conflict mocnit cu şeful statului. Fostului Ministru de Interne, Vasile Blaga i s-a cerut de la Cotroceni, încă de la începutul anului „să reformeze din temelii DGIPI”. Anul trecut liderul PSD, Marian Vanghelie s-a lăudat că are o copie a arhivei Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut şi sub eticheta de „Doi şi-un sfert”,după denumirea iniţială de UM 0215. Într-un interviu acordat RL de Vasile Blaga a recunoscut direct că DGIPI a făcut poliţie politică „în unele cazuri”.
Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior a declarat pe de altă parte pentru România liberă, acum câteva luni că este „inadmisibil” ce se întâmplă la DGIPI şi l-a somat pe fostul ministru de Interne să finalizeze ancheta privitoare la scurgerile de informaţii care s-au petrecut în perioada campaniei electorale din 2009 fiindcă acest lucru interesează „întreaga comunitate de informaţii”. Ancheta a rămas, însă în suspensie, iar unul dintre adjuncţii DGIPI numit de Vasile Blaga anul trecut, este un apropiat al PSD. Acest serviciu secret al Ministerului de Interne a fost mereu suspectat că intervine în campaniile electorale, folosindu-şi logistica inclusiv pentru a-i compromite sau descuraja pe cei aflaţi în jocul politic.
Relaţia dintre Traian Băsescu şi Vasile Blaga s-a dovedit sinuoasă şi complicată în ultima vreme, mai cu seamă din cauza legăturilor fostului ministru de interne cu lideri de opinie şi politicieni din cercul adversarilor preşedintelui. Totuşi din 2001, după ce Traian Băsescu a câştigat alegerile din PD şi până în 2008, cei doi s-au susţinut reciproc. În 2009, Vasile Blaga a fost şeful său de campanie electorală. Înaintea alegerilor locale din 2008, Traian Băsescu a sugerat pentru prima dată că Vasile Blaga nu mai face parte din cercul favoriţilor săi, acuzându-l indirect de „blat” prin „noncombat” în competiţia pentru Primăria Capitalei. Preşedintele Băsescu se arăta pe atunci supărat că în dezbaterile televizate Vasile Blaga discuta prea amical cu ceilalţi contracandidaţi şi nu a reuşit să confirme că poate fi cu adevărat „buldogul” PDL.
Cine ar putea pleca după Blaga
1. Mihai Capră
Secretar de stat pentru Relaţia cu prefecturile, în echipa lui Vasile Blaga. A fost prefect de Galaţi în perioada 2005-2008, din partea PNL, însă a schimbat partidul, trecând la PDL. Este prim-vicepreşedinte al PDL Galaţi.
2. Olimpiodor Antonescu
Şeful Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. A fost promovat în această funcţie de Vasile Blaga la sfârşitul anului 2009, înlocuindu-l pe controversatul general Costică Silion, al cărui adjunct fusese până atunci.
3. Petre Tobă
Şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române. Promovat la conducerea instituţiei de ministrul Gabriel Oprea, în ianuarie 2009, din funcţia de adjunct. Ar fi finul controversatului general Toma Zaharia, cercetat pentru corupţie.
4. Dan Valentin Fătuloiu
Secretar de stat pentru Ordine şi Siguranţă Publică, în echipa lui Vasile Blaga. Între 2005 şi 2007 a condus Poliţia Română. A fost schimbat din funcţie prin trimitere la Washington, ca ataşat al Ambasadei pe Afaceri Interne, de ministrul PNL Cristian David.
5. Liviu Popa
Şeful Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul de Interne. Înainte de a fi promovat de Blaga, a fost şeful Inspectoratului de Poliţie Bihor, timp de 4 ani. A atacat virulent instituţia, înainte să o conducă, acuzând-o că se ocupă „cu găinării” şi că face presiuni.
6. Ştefan Pop
Şeful DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, poreclit „doi şi-un sfert”. A fost promovat de Blaga, după ce anterior a ocupat funcţii de ataşat diplomatic pe probleme de afaceri interne la ambasadele din Austria, Slovenia, Slovacia şi Croaţia.
Cine este şi ce misiune are Traian Igaş?
Traian Igaş obisnuieşte să spună că, o dată la patru ani, viaţa sa se schimbă: „Eu toată viaţa am făcut altceva decât ceea ce m-am pregătit, adică în domeniul juridic“. Postul de ministrul de Interne a venit însă la numai doi ani de la funcţia de lider de grup al senatorilor PDL. Susţinut constant în politică de finul preşedintelui Traian Băsescu, Traian, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, Traian Igaş a obţinut primul mandat de parlamentar în 2004, ca deputat. Între 2004 şi 2008 a fost vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.
Ascensiunea sa în politică a început în anii ‘90 când a înfiinţat împreună cu mai mulţi prieteni Organizaţia Tineretului Liber (OTL), unde a fost ales vicepreşedinte. A plecat apoi în Germania, dar i-a expirat viza şi s-a întors acasă. A făcut comerţ în România cu produse din Turcia. În 1996, s-a angajat la o firmă de prelucrare a lemnului, ca gestionar, iar după un an a ajuns director tehnic. Îşi aminteşte că politica nu-l prea interesa în perioada aceea. Între timp însă, l-a cunoscut pe Gheorghe Falcă, pe atunci proaspăt inginer stagiar. Igaş ajunge astfel în PD, iar ulterior consilier local în Pecica. Se întâmpla în anii 2000. Ulterior a intrat în Parlament, unde a figurat la un moment dat în toamna lui 2009 în topul celor mai mari cheltuieli pentru cabinetul senatorial, 39.446 de lei. În primele şase luni ale lui 2010, şi-a redus cheltuielile devenind mai ponderat.
Dilema subminării puterii de stat
Una dintre primele misiuni ale noului ministru de Interne va fi să regleze relaţia cu sindicatele poliţiştilor şi să-i sancţioneze pe cei care au săvârşit ilegalităţi la mitingul de vineri. Posibilele sancţiuni ţin de statutul poliţistului. „Angajaţii MAI au deteriorat imaginea Poliţiei Române, în condiţiile în care au venit la miting îmbrăcaţi în uniformă de serviciu şi cu arma la brâu. Sancţiunile vor fi în interiorul MAI“, consideră fostul ministru de Interne, Marian Săniuţă. Specialiştii în drept penal susţin însă că acuzaţiile lui Traian Băsescu privind subminarea autorităţii de stat de către manifestanţii la mitingul neautorizat de la Palatul Cotroceni, nu sunt fondate. „Potrivit art. 162 din Codul Penal, doar o acţiune armată, premeditată a unui grup de oameni cu scopul de a dărâmă, cu violenţă unele instituţii ale statului înseamnă subminarea autorităţii de stat. Preşedintele a exagerat foarte mult“, ne-a declarat Georgiana Iorgulescu, preşedintele Centrului de Resurse Juridice. Aceasta susţine că angajaţii MAI de la miting pot fi cel mult sancţionaţi disciplinar potrivit statutului poliţistului „dacă erau îmbrăcaţi în poliţişti şi dacă aveau pistolul la miting“, a mai spus Georgiana Iorgulescu.
Aderarea la Schengen pe ultima sută de metri
Există şi alte motive pentru care mandatul lui Traian Igaş nu va fi uşor. El va trebui să aplice legea salarizării unice, la momentul la care această lege va fi adoptată, care va duce la scăderea veniturilor poliţiştilor. Pe de altă parte, aderarea României la spaţiul Schengen programată pentru martie 2011 este deja periclitată de unele declaraţii ale liderilor europeni, nemulţumiţi de progresele României în privinţa combaterii corupţiei. Aderarea la Schengen, adică la zona statelor UE care au renunţat la orice control vamal, a fost de altfel unul dintre argumentele celor care au încercat să-l convingă pe Vasile Blaga să nu-şi dea demisia. Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a susţinut că PDL nu are un om mai bun decât Blaga pentru acest minister. La rândul său, preşedintele UDMR, Marko Bela a afirmat că „este nevoie de continuitate la MAI pentru ca România să nu rateze termenul de intrare în Schengen“. De asemenea, preşedintele Senatului, Mircea Geoană (PSD) a declarat că demisia lui Blaga ar putea costa aderarea la Schengen. „Domnul Blaga, din punctul de vedere al pregătirii pentru aderare, a făcut o muncă extrem de serioasă“, a mai spus Geoană. Ministrul Blaga s-a aflat la cârma Ministerului de Interne şi atunci când s-a pus problema securizării graniţelor estice şi nordice pentru aderarea la Uniunea Europeană. Aderarea la spaţiul Schengen va face obiectul şedinţei CSAT anunţate de Preşedinţie pentru miercuri.
Palatul Victoria intră complet pe orbita Cotrocenilor
Noul ministru de Interne Traian Igaş a depus ieri jurământul la Palatul Cotroceni. Vasile Blaga nu a fost de acord să-i demită pe şefii Poliţiei şi Jandarmeriei care au permis mitingul neautorizat din faţa Palatului Cotroceni de vineri şi a preferat să-şi prezinte demisia. „Nu pot accepta ca gestul unora dintre poliţişti să fie considerat element de raportare la toţi lucrătorii din ordine publică, MAI, care depăşesc 150.000 de oameni”, a declarat el referindu-se la deciziile preşedintelui Băsescu şi ale premierului Boc de a renunţa la toate serviciile Poliţiei. Tabăra Elenei Udrea şi a oamenilor apropiaţi Cotrocenilor rămâne astfel fără adversari în Guvern.
Plecarea lui Vasile Blaga din Guvern lasă culoar liber taberei adverse din PDL, coagulată în jurul Elenei Udrea. Această tabără e pe cale să preia în totalitate frâiele puterii, în special DGIPI-ul, serviciul secret al Ministerului de Interne, râvnit de toţi cei care s-au perindat vreodată la guvernare. Iar numirea lui Traian Igaş, protejat de Gheorghe Falcă, primarul Aradului şi fin a lui Traian Băsescu susţine această teorie. Vasile Blaga rămâne doar cu fotoliul de senator şi cu funcţia de secretar general la partid, acolo unde a fost exilat şi prim-vicepreşedintele Adriean Videanu în urma remanierii. Prezentat ca un gest de onoare, demisia lui Blaga a fost, se pare, singura soluţie de retragere onorabilă, întrucât dinspre Cotroceni erau semnale că Vasile Blaga nu mai este dorit în Guvern. Cel puţin aşa susţin voci importante din PDL, potrivit cărora atacul din weekend al preşedintelui Traian Băsescu împotriva MAI ţintea de fapt scaunul ministerial.
Cum s-a spălat pe mâini premierul
În pofida insistenţelor colegilor de partid, a membrilor coaliţiei (UDMR şi UNPR) de a se răzgândi, Vasile Blaga nu a renunţat la demisia vehiculată încă de sea ra trecută. „E foarte încăpăţânat. Îl ştim prea bine”, spuneau după şedinţa conducerii PDL de ieri, lideri ai partidului. Şi la întâlnirea coaliţiei de luni dimineaţă, partenerii de guvernare au încercat să-l determine să se întoarcă din drum. „Sunteţi un ministru excelent”, ar fi spus liderii coaliţiei, scoţând apoi la înaintare şi argumentul periclitării eforturilor de aderare la spaţiul Schengen. Singurul care avea însă puterea de decizie era premierul, care i-a acceptat aproape imediat demisia. „E un act unilateral de voinţă”, a comentat Emil Boc gestul lui Blaga. Reacţia primului-ministru întăreşte încă o dată varianta că ultimul membru al tripletei BVB trebuia să plece din Guvern. „Nu am nimic cu Igaş. E băiat tânăr, probabil că o să facă treabă bună, dar e clar că noi (n.red- PDL) nu mai luăm nici o decizie. Toate răspunsurile vin pe tavă de la Băsescu”, comentează surse din PDL. Vasile Blaga respinge însă zvonurile că i-ar fi fost forţată mâna. Întrebat dacă i-a cerut cineva demisia, el a replicat: „Nu e nimeni în stare de asta”.
Cine s-a luptat pentru Interne
Mai multe nume au fost vehiculate printre democrat-liberali înainte să se ajungă la o listă scurtă. Traian Igaş. Cezar Preda, Ioan Oltean, Petru Filip şi chiar Sulfina Barbu, au fost ieri pentru câteva ore pe lista de favoriţi la Ministerul de Interne. Inclusiv Gheorghe Falcă a fost nominalizat în şedinţa Biroului Permanent, dar petele de la dosar, inclusiv cercetare penală de către DNA, ar fi adus prejudicii prea mari de imagine partidului. Astfel că s-a mers pe varianta devenită clasică – a numirii unui apropiat.
“Nu pot accepta ca gestul unora dintre poliţişti să fie considerat element de raportare la toţi lucrătorii din ordine publică, MAI, care depăşesc 150.000 de oameni.” Vasile Blaga, fost ministru de Interne
“Apreciez ca un gest important de asumare politică demisia, dar nu aveţi nici o scuză şi nici o scăpare de a-mi prezenta în CSAT un raport despre evenimentele din 24 septembrie. Poate aveţi scuze, va trebui să le găsesc într-un raport scris şi asumat.” TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României
“Este un gest personal şi unilateral. Domnul ministru Blaga şi-a asumat responsabilitatea pentru greşelile altora. Am avut o discuţie, iar decizia este a domnului Blaga.” Emil Boc, premier şi preşedinte al PDL
“Domnul Blaga nu trebuie să-şi dea demisia. Dacă şi-o dă, să nu fie acceptată de Guvern.” Theodor Stolojan, prim-vicepreşedinte al PDL
“La fel ca la Ministerul Finanţelor, şi la Interne PDL a făcut schimbări numai din perspectiva războiului dintre grupările din partid. Dacă schimbi caii la mijlocul dealului, nu ar trebui să te miri când dai cu căruţa în şanţ. Cu atât mai mult cu cât schimbi caii mai mari cu cai mai mici”. Victor Ponta, preşedinte al PSD
“Probabil că numai Emil Boc, dacă ar fi fost ministru la Interne şi Traian Băsescu premier, ar fi putut accepta să conducă un minister la serviciile căruia a renunţat primul-ministru. Există riscul ca instituţii esenţiale – Poliţia, Jandarmeria – să fie decredibilizate, derutate şi să fie angrenate şi ele într-un proces de disoluţie a autorităţii statului care nu mai poate fi privit nici cu umor, nici cu indiferenţă, nici cu tactică electorală, ci trebuie curmat.” Crin Antonescu, preşedinte al PNL
