Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Curţii Constituţionale verificarea constituţionalităţii legii care le-ar permite primarilor şi preşedinţilor de CJ să facă parte din AGA ale asociaţiilor de utilităţi publice.
Șeful statului a anunțat că nu va promulga legea care îi salvează pe baronii locali de problemele cu Agenția Națională de Integritate (ANI). „Această lege care mi-a fost trimisă şi care a ajuns a doua oară la preşedinţie nu va fi promulgată. Am serioase dubii în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ“, a spus Iohannis. Președintele a precizat că este de acord ca primarii și președinții de CJ să facă parte din AGA. „Sunt de părere că primarii şi preşedinţii de CJ trebuie să aibă posibilitatea să fie membri în CA dacă societatea este constituită pentru a satisface nevoile unei arii mai mari decât un judeţ“, a spus el. El consideră, însă, că proiectul votat de Parlament are probleme de procedură. „Această lege prevede derogări de la legea administraţiei locale. E o lege organică, trebuie tratată ca o lege organică“, a exemplificat Iohannis. Primarii şi preşedinţii de CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, a decis, recent, Camera Deputaţilor, respingând cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu.
Nu va promulga schimbarea Codului Penal
Pe de altă parte, președintele a anunțat că nu este de acord cu modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, care fac obiectul mai multor inițiative legislative discutate în Parlament. „Codurile sunt acte normative noi și ele trebuie lăsate să funcționeze un timp pentru a vedea obiectiv dacă este nevoie de anumite modificări. Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor. Dacă vor ajunge la promulgare, le voi respinge“, a declarat președintele.
Plenul Senatului a adoptat, în 11 mai, amendamentul la Codul penal şi cel de Procedură Penală iniţiat de Ioan Chelaru (PSD, Cristiana Anghel (PC) şi Ovidiu Donţu (PSD). Potrivit amendamentului, alineatul din actuala lege, care prevede că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă „suspiciunea rezonabilă“ că o persoană a săvârşit o infracţiune, s-a modificat cu următoarea formulare: „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală“. DNA a precizat că adoptarea acestei modificări „ar îngreuna identificarea şi pedepsirea infractorilor şi ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar“.
Legile electorale, promulgate
Șeful statului a explicat și de ce a promulgat pachetul electoral, compus din trei legi votate, recent, de Parlament. Referindu-se la cele trei legi privind partidele politice, finanțarea partidelor și a campaniei electorale și alegerea autorităților administrației publice locale, Iohannis a spus că a promulgat aceste acte normative, deși nu sunt perfecte. „Una peste alta, fiecare lege în parte reprezintă un progres într-o direcție bună. Am promulgat toate cele trei legi fiindcă le consider un câștig în această etapă“, a afirmat Iohannis.
Șeful statului a găsit aprecieri pozitive chiar și pentru decizia parlamentarilor potrivit căreia președinții consiliilor județene vor fi aleși de către consilieri și nu direct de către cetățeni, cum s-a procedat în 2008 și 2012. „Un județ este o entitate administrativ-teritorială mai degrabă tehnică. Nu cred că există o comunitate județeană similară unei unități de tip localitate sau comună. Nu se impune alegerea directă“, a explicat șeful statului. Cu toate că așa-numiți baroni locali au generat probleme și în perioada când erau aleși indirect, șeful statului are o viziune ușor diferită. „La început, după revoluție, președinții de CJ au fost aleși indirect, dintre consilierii județeni.
Această situație a funcționat rezonabil. După ce s-a hotărât ca președinții de CJ trebuie aleși direct, rezultatul a fost așa-numiții baroni județeni“, a susținut Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că nu intenţionează să sesizeze Curtea Constituţională pe Codul Silvic, precizând că articolul 20 deschide posibilitatea defrişărilor necontrolate, şi menţionând că în opinia sa, tăierile ilegale reprezintă un atentat la siguranţa naţională.
