Pe agenda USD-UDMR figurează o serie de proiecte controversate, precum Legea amnistiei şi graţierii. Alte proiecte şi programe, care au stârnit dispute aprinse în timpul guvernării USL, rămân în continuare sensibile şi, cel puţin deocamdată, pare greu de realizat un compromis.
Amnistia şi graţierea
Subiectul Legii amnistiei şi graţierii a fost readus public pe agenda guvernamentală de deputatul UNPR Eugen Nicolicea, propus ministru pentru Relaţia cu Parlamentul şi avizat ieri, fără prea mari emoţii, în comisiile juridice reunite. După cum a declarat la audierile din comisii, Nicolicea consideră că se impune adoptarea Legii amnistiei şi graţierii deoarece a intrat în vigoare, de la 1 februarie, un nou Cod Penal. „Întotdeauna când se trece de la un Cod Penal cu pedepse mai mari la un Cod Penal cu pedepse mai mici, trebuie date nişte legi tranzitorii, printre care sunt acestea de amnistie şi graţiere, pentru a nu avea persoane condamnate cu pedepse foarte mari, pe vechiul Cod, şi apoi persoane cu pedepse mult mai mici pentru aceeaşi faptă, poate chiar în aceeaşi zi“, a explicat Nicolicea în Parlament. Singurul lucru pe care pare să-l reproşeze deputatul UNPR colegilor de alianţă este că nu au adoptat legea „din iunie-iulie“ anul trecut, pentru ca „nu cumva să fie socotit că se face pe picior“.
De remarcat aici nu doar perseverenţa USD (PSD+PC+UNPR) în adoptarea unei legi a amnistiei şi graţierii care a atras multe reacţii negative din partea partenerilor americani şi europeni, ci şi modul în care se schimbă, în funcţie de situaţie, argumentaţia iniţiatorilor legii. Când a izbucnit scandalul din „marţea neagră“, o serie de lideri ai USL au arătat că proiectul se justifică prin supra-aglomerarea penitenciarelor şi prin procesele pe care România le-ar fi pierdut la CEDO din cauza condiţiilor de încarcerare. Premierul Victor Ponta a plusat chiar, sugerând că ar fi vorba şi de modul în care sunt cheltuiţi banii de la buget: „Eu sunt în situaţia să pun bani din buget şi să mai construiesc un penitenciar, dar oamenii mă întreabă: «Domnule Ponta, nu mai bine construim un spital?»“.
Revenirea publică a Legii amnistiei pe agenda guvernanţilor survine după ce, la începutul lunii februarie, premierul Ponta spune că PSD nu ar mai susţine proiectul şi că nu se va mai discuta, în sesiunea care tocmai începea, despre el. Ulterior, pe 17 februarie, liderul PNL, Crin Antonescu, a solicitat repunerea pe ordinea de zi a iniţiativei pentru ca ea să poată fi respinsă de plenul Camerei Deputaţilor. Acest lucru nu s-a întâmplat, aşa că proiectul se află în continuare la comisii, într-o aşa-zisă dezbatere publică.
Citeşte şi: Ponta fuge de răspundere. Mingea este la Băsescu
Surse din PSD au declarat, înainte de debutul oficial al discuţiilor dintre premierul Ponta şi minorităţi, că Legea amnistiei constituia subiect de negociere, fiind dorită atât de UDMR, cât şi de grupul minorităţilor naţionale. Pe lângă acest proiect, pe lista intenţiilor s-ar afla şi o nouă încercare de modificare a Codului Penal, în sensul redefinirii noţiunii de funcţionar public, astfel încât parlamentarii, primarii şi şefii de consilii judeţene să nu mai răspundă pentru conflict de interese şi alte fapte de corupţie.
Roşia Montană şi Legea minelor
Subiect de dispută în Guvernul USL, proiectul Roşia Montană ar putea genera discuţii şi în continuare, în condiţiile în care udemeristul Attila Korodi, propus pentru şefia Ministerului Mediului, s-a pronunţat constant împotriva acestuia. Întrebat la audierea din comisiile parlamentare dacă a discutat subiectul cu premierul Victor Ponta, Korodi a răspuns că nu şi a precizat că, din punctul său de vedere, proiectul este „într-o fază de stopare“, deoarece legislaţia română nu permite continuarea procedurii de avizare. Potrivit reprezentantului UDMR, ar trebui să se facă în continuare cercetare şi analize, iar Ministerul Mediului să continue evaluarea.
Cât despre Legea minelor, respinsă în Parlament deşi se ajunsese în cele din urmă, aparent, la un consens în USL, Korodi a declarat că el nu susţine proiectul în forma în care a fost discutat.
Comasarea muzeelor
Discuţii în USL a stârnit şi ideea comasării Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului, ajungându-se chiar la un episod jenant cu prilejul depunerii jurământului, la Palatul Cotroceni, de către Gigel Ştirbu. Atunci, preşedintele i-a cerut acestuia, desemnat ministru al Culturii, să nu accepte comasarea, iar premierul Victor Ponta a replicat scurt: „Comasaţi-le!“. Ulterior, pe 23 decembrie, şeful Executivului declara că „n-a vrut nimeni niciodată să comaseze nici un muzeu“.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, propus acum la şefia Ministerului Culturii, a precizat ieri că nu este de acord cu o eventuală comasare, deoarece „sunt două instituţii muzeale cu un profil bine conturat“.
Ce au promis, la audieri, miniştrii propuşi
Muncă şi protecţie socială:
l Scoaterea din sărăcie, până în 2015, a 290.000 de persoane, deşi noul ministru desemnat, Rovana Plumb, nu a putut preciza venitul considerat a fi limita pragului de sărăcie.
l Introducerea venitului minim de inserţie în scopul prevenirii sărăciei.
l Modificarea Legii pensiilor şi indexarea pensiilor (se estimează cu 4%).
l Modificarea Codului Muncii în ceea ce priveşte concediul de odihnă şi cel de boală.
l Majorarea indemnizaţiilor acordate persoanelor cu dizabilităţi.
l Construirea de noi creşe.
l Acordarea unui ajutor suplimentar pentru minorii proveniţi din familii cu venituri reduse (în locul creşterii uniforme a alocaţiilor pentru copii).
Sănătate:
l Reducerea arieratelor.
l Modernizarea unităţilor sanitare.
l Actualizarea listelor cu medicamente compensate şi gratuite.
Finanţe şi Economie:
l Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, de la 1 iulie.
l Neimpozitarea profitului reinvestit (Guvernul preconizează că măsura va antrena creşterea investiţiilor străine directe).
l Reducerea TVA „şi la alte alimente“, dacă „permite spaţiul bugetar“ şi în funcţie de rezultatele contabilizate după aplicarea reducerii de TVA la produsele de panificaţie.
l Privatizarea Oltchim (o primă tentativă a eşuat, în toamna anului 2012, după show-ul mediatic cu Dan Diaconescu).
Transporturi:
l Demararea, în 24 de luni, a lucrărilor la Autostrada Sibiu-Piteşti (încă nu au fost realizate studiile de fezabilitate).
Agricultură:
l Accelerarea procesului de comasare a terenurilor.
l Reorganizarea Autorităţii de Plăţi în Agricultură şi Pescuit.
Cultură:
l Realizarea unui Cod al patrimoniului cultural.
l Modificarea Legii cinematografiei şi a legislaţiei privind drepturile de autor.
Societatea Informaţională:
l Introducerea de facilităţi fiscale care să stimuleze, pe termen mediu şi lung, domeniul IT.
l Creşterea salariilor din Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (în prezent, fiind vorba de o medie de 1.400 lei).
