» Desi proiectul de buget intra de saptamana viitoare in discutia Parlamentului, Guvernul nu stie limpede cati oameni trebuie sa dea afara in 2010.
» Ministrul Muncii a vorbit de circa 80.000 de bugetari, dar declara ca numarul exact se va sti abia dupa adoptarea bugetului. In Parlament se vorbeste insa de 140.000 de concedieri.
Pornind de la cateva date esentiale agreate de FMI, Guvernul Boc a intocmit un buget potrivit caruia unele ministere au de taiat posturi si cheltuieli fata de 2009, iar altele, nu. Cel mai afectat minister este, din acest punct de vedere, Ministerul Educatiei, care urmeaza sa piarda in 2010 pana la 33.000 de posturi, in doua etape. Pe de alta parte, Guvernul a adoptat deja o ordonanta de urgenta pentru taierea a 15.000 de posturi. Alte ministere, precum Ministerul Economiei si Ministerul Comunicatiilor, isi sporesc cheltuielile.
Parlamentarii din Comisiile de buget-finante declara insa ca proiectul de buget va fi modificat substantial o data cu trecerea prin comisiile de specialitate. Vicepresedintele Comisiei de buget-finante de la Senat, Sorin Bota (PSD), califica proiectul de buget drept "infantil" si declara ca e nevoie de modificari substantiale, care pot fi facute respectand intru totul parametrii economici conveniti cu FMI, in principal cu deficitul bugetar de sub 7%. Sorin Bota spune, de pilda, ca a constatat cu surprindere ca banii pentru personalul din invatamant sunt mai multi pentru zona de sud si Moldova cu circa 22%, in timp ce pentru Transilvania sunt mai putini cu circa 20%, ceea ce inseamna, in conditiile inghetarii posturilor, ca toate concedierile din invatamant se vor face in judetele din Transilvania. Pe de alta parte, senatorul Dan Radu Rusanu (PNL), din aceeasi Comisie de buget-finante, spune ca numarul de concedieri anuntat de Guvern, adica sub 100.000 de posturi, nu concorda de fapt cu cel discutat cu FMI/UE si Banca Mondiala. Dan Radu Rusanu spune ca, pentru a se acoperi diferenta de deficit bugetar – 7,3% in 2009 si 5,9% "batut in cuie" pentru 2010 –, este nevoie de concedierea a 10% din cei 1.450.000 bugetari, adica a peste 140.000 de persoane. El sustine ca Guvernul incearca sa apeleze la tot felul de artificii contabile, cum ar fi taierea pe hartie a posturilor neocupate, sau, ulterior, pensionari anticipate, dar ca pana la urma autoritatile nu vor avea alta alternativa decat taierea suplimentara de posturi, deci concedieri mai multe decat cele anuntate.
Liberalul Dan Radu Rusanu nu crede ca este posibila nici o crestere economica susbtantiala care sa salveze bugetarii de la concedieri suplimentare.
El sustine ca premierul Boc se insala atunci cand vorbeste de o crestere de circa 1,3% si reaminteste ca agentiile Fitch si Moody’s vorbesc de o crestere de numai 0,5% intr-un scenariu optimist.
Impotriva legii bugetului au aparut deja si pozitionari strict politice, cum este cea de pe blogul presedintelui Consiliului National al PSD, Adrian Nastase. Acesta il acuza pe Traian Basescu ca in campania electorala si-ar fi amenintat alegatorii ca, daca il voteaza pe Mircea Geoana, patru din cinci bugetari ar fi concediati si ca, de fapt, ceea ce se intampla acum ar reprezenta "cu adevarat concedieri". El declara ca nu contesta nevoia de restructurare a sistemului bugetar, dar reaminteste ca, "in 2004 numarul functionarilor publici era de 900.000, in timp ce la sfarsitul mandatului lui Traian Basescu numarul lor ajunsese la 140.000". Adrian Nastase spune ca incercarea presedintelui de a-l atrage in Guvern pe Marian Sarbu, fost ministru PSD al Muncii, s-ar explica tocmai prin faptul ca "Basescu a ramas acelasi presedinte de partid, interesat sa protejeze PDL si sa ia intotdeauna masuri grele pe mana altora".
In replica, ministrul Muncii, Mihai seitan (PDL), spune ca, de fapt, abia dupa ce legea bugetului va fi adoptata se va sti cu certitudine cate posturi vor fi taiate de la fiecare minister in parte. El declarase ca, in urma unor "evaluari grosso modo", in 2010 vor fi taiate in jur de 70-80 de mii de posturi din sistemul public. Ieri insa, ministrul Muncii a explicat pentru Romania libera ca Guvernul incearca "sa asigure functionalitatea sistemului" si ca abia dupa ce legea bugetului va fi adoptata ministrii vor fi nevoiti sa faca toate calculele necesare, asa incat sa-si incadreze cheltuielile cu angajatii in sume date, adica sa vada de cati oameni au cu adevarat nevoie.
In acelasi timp insa, s-a hotarat ca ministerele au voie sa taie primele pentru a-si pastra numarul de angajati, ceea ce pare sa loveasca in principiul unei selectii pe criterii de competenta si eficienta a posturilor.
Pe de alta parte, intr-o declaratie mai veche, Mihai seitan atragea atentia ca Romania cheltuieste anual circa un miliard de euro pentru 230.000 de pensii speciale, ceea ce echivaleaza cu aproape 1% din PIB (PIB este de circa 126 miliarde euro). Acesti bani merg in principal catre pensionari din Armata, politie si magistratura, unde pensia este in jur de 33.000 RON. Legea sistemului unitar de pensii, si ea parte a conditiilor din acordul de imprumut cu FMI, nu a fost insa finalizata nici macar la nivel de proiect in Guvern.
