Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României între 1996 şi 2000, împlineşte, marţi, 74 de ani, informează Agerpres.
În prezent, fostul şef de stat este geolog şi profesor de Mineralogie la Universitatea Bucureşti.
Emil Constantinescu s-a născut la 19 noiembrie 1939, la Tighina – astăzi, în Republica Moldova.
Implicându-se în viaţa politică după 1989, Emil Constantinescu a fost membru fondator al Alianţei Civice şi preşedinte al Academiei Civice (1991-1994). La 26 noiembrie 1992 a fost ales preşedinte al Convenţiei Democrate Române, funcţie pe care a deţinut-o până în 2000. În martie 2003 a devenit preşedintele partidului ‘Alianţa Populară’, fiind confirmat în această funcţie cu prilejul primului Congres al AP, organizat la Bucureşti, pe 13-14 iulie 2003. La 12 aprilie 2008, Alianţa Populară a fuzionat cu Partidul Naţional Liberal.
Citeşte şi: “Mandatul lui Băsescu e ILEGITIM”. Află ce îi scrie EMIL CONSTANTINESCU preşedintelui PE
A fost candidatul Convenţiei Democrate Române la alegerile prezidenţiale din septembrie 1992, obţinând în urma celui de-al doilea tur de scrutin funcţia de preşedinte al României (1996-2000). În decembrie 2000, Emil Constantinescu a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat, reluându-şi activitatea universitară.
Activitatea sa ştiinţifică a fost apreciată, încă din 1980, când i s-a acordat Premiul Academiei pentru lucrarea ‘Mineralogeneza zăcământului Sasca Montană’.
A publicat 12 cărţi, peste 60 de studii ştiinţifice în geologie apărute în România şi în străinătate, 36 rapoarte geologice, cinci expertize geologice, trei hărţi geologice, două ghiduri excursii geologice, peste 100 de articole, interviuri, disertaţii pe subiecte din domeniile politic, economic, social, educaţie, cultură şi ecologie, publicate în reviste, precum şi în volume în întreaga lume. A scris, de asemenea, lucrări în domeniul socio-politic. În decembrie 2009, Emil Constantinescu şi-a lansat primul volum al lucrării “Păcatul originar, sacrificiul fondator”, intitulat “Revoluţia din 1989 — aşa cum a fost”, publicat la editura Minerva, cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Revoluţiei.
A fost membru al Înaltului Consiliu al Francofoniei (2004-2007), iar din 2007 este membru al Celulei de reflecţie a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. A fost preşedintele comisiei internaţionale de monitorizare a alegerilor parlamentare din Senegal (2001) şi prezidenţiale (2007).
Citeşte şi: Emil Constantinescu: Traian Băsescu este ofiţer acoperit
Membru de onoare şi membru ales al Societăţilor geologice şi mineralogice din Marea Britanie, Germania, SUA, Grecia, Japonia; al Societăţii de Geografie din Franţa şi al Societăţii National Geographic din SUA. Din 2006 este membru al Academiei Mondiale de Ştiinţă şi Artă din Statele Unite ale Americii. Din 1992 este preşedintele Fundaţiei Române pentru Democraţie.
Membru fondator al Fundaţiei Generaţia Europeană (2006). Distins cu Premiul Academiei Române pentru contribuţii ştiinţifice în domeniul geologiei (1980); Palmas Academicas, conferită de Academia Braziliană de Litere, Rio de Janeiro (2000). A fost distins cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare a Republicii Franceze (1996), Ordinul “Soarele Perului — Marea Cruce cu Briliante” (1998), Premiul “Aristide Calvani” pentru pace, democraţie şi dezvoltare umană conferit de Internaţionala Democrat-Creştină (Paris,1997), Premiul “Omul de stat european al anului”, acordat de Institutul de Studii Est-Vest (New York, 1998). În anul 2000, a primit cea mai înaltă distincţie de stat a Republicii Moldova — Ordinul Republicii, înmânată de preşedinte moldovean de la acea vreme, Petru Lucinschi. La 13 octombrie 2010, Emil Constantinescu a primit Medalia “Dr. Alexandru Şafran”, din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. La 10 martie 2011, i s-a acordat titlul academic de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica Bucureşti.
