Prin decizia dată în cazul senatorului PNL Akos-Daniel Mora, Curtea Constituţională obligă Senatul nu doar să supună votului plenului situaţia liberalului găsit incompatibil, ci şi să clarifice, printr-o lege, sancţiunile care pot fi aplicate demnitarilor în caz de conflict de interese sau incompatibilitate. Rămâne de văzut dacă actuala majoritate va pica sau nu testul de integritate.
Senatorul PNL Akos-Daniel Mora a fost găsit incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate pe 20 aprilie 2011, iar raportul ANI a fost validat de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 24 septembrie 2013. Cu toate acestea, Comisia juridică a Senatului a refuzat să discute o eventuală revocare a mandatului liberalului, sub pretextul că starea de incompatibilitate nu priveşte mandatul de senator, ci a fost constatată pentru funcţia deţinută anterior de Mora, respectiv cea de consilier judeţean. Prin urmare, situaţia senatorului PNL nici nu a mai ajuns să fie discutată în plenul Camerei Superioare.
În urma refuzului Senatului de a ţine cont, practic, de o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească (reprezentată de ICCJ) şi autoritatea legiuitoare (reprezentată de Senat). Ei bine, Curtea Constituţională a dat dreptate CSM, iar prin motivarea deciziei (publicată ieri în Monitorul Oficial) obligă Parlamentul şi să clarifice legislaţia în vigoare.
Când se aplică interdicţia de trei ani
În cazul constatării unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate, Legea nr. 176/2010 (privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi de modificare şi completare a Legii de înfiinţare şi organizare a ANI) stabileşte interdicţia de a mai ocupa timp de trei ani vreo funcţie ori demnitate publică. Juriştii Senatului au interpretat însă legea în sensul că interdicţia se aplică exclusiv funcţiei pe care o deţinea respectiva persoană în momentul comiterii faptei. Concret, pe cazul lui Mora, după Comisia juridică acesta nu ar mai putea fi, timp de trei ani, consilier judeţean, fără ca interdicţia să privească mandatul de senator.
Evident că interpretarea parlamentarilor-jurişti este în avantajul aleşilor, dar şi al primarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, consilierilor locali şi judeţeni. Cu alte cuvinte, aceştia pot fi liniştiţi în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate deoarece, până când „se prinde“ ANI şi până este validat raportul Agenţiei, persoana respectivă este deja în altă funcţie, aşa că scapă de sancţiune.
Asupra efectelor dezastruoase care se pot înregistra dacă legea este interpretată după modelul senatorilor-jurişti a atras atenţia şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale: „A permite o astfel de interpretare (…) ar pune, practic, la îndemâna celor vizaţi de Legea nr. 176/2010, un procedeu extrem de simplu de ocolire a legii şi mai ales de sustragere de la aplicabilitatea sancţiunilor instituite de aceasta, (…) realizarea unei rotiri periodice a funcţiilor elective“.
Luând în considerare argumentele Senatului şi cele ale ICCJ şi CSM, judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Parlamentul „urmează să declanşeze procedura legislativă în scopul adoptării unei legi“ prin care să clarifice asupra cărei funcţii (cea prezentă sau cea deţinută anterior) se aplică interdicţia de trei ani. Deciziile CCR sunt, potrivit Constituţiei, „general obligatorii“, aşa că Parlamentul ar trebui să întocmească proiectul de lege clarificativ. Din păcate însă, nici Constituţia şi nici vreo lege nu spune ce se poate întâmpla dacă Parlamentul ignoră decizia Curţii.
Codul de conduită, întâmplător?
Înainte de a apărea motivarea CCR în Monitorul Oficial, liderii tuturor grupurilor parlamentare au depus un proiect de lege prin care urmează a fi modificat pentru aleşi, sub pretextul întocmirii unui cod de conduită, regimul incompatibilităţilor şi conflictelor de interese. Mai precis, senatorilor şi deputaţilor ar urma să li se aplice doar prevederile Statutului propriu, fără a li se aplica şi prevederile altor legi privitoare la transparenţă şi integritate în exercitarea unor funcţii publice.
Întâmplător sau nu, aleşilor nu li s-ar mai aplica nici interdicţia de a mai ocupa, timp de trei ani, vreo funcţie sau demnitate publică.
