Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a lăsat de înţeles că “atitudinea sancţionatorie” la adresa României a comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding a fost generată de un proiect politic personal al oficialului european, anume obţinerea postului de preşedinte al Comisiei Europene, potrivit Rtv.net.
Corlăţean a negat că atitudinea faţă de România ar fi devenit general ostilă pe durata suspendării preşedintelui Traian Băsescu, arătând că luările de poziţie critice la adresa acţiunilor guvernului român au fost mai degrabă izolate şi bazate de dezinformări, Corlăţean exemplificând prin diferenţele de opinii dintre preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso şi comisarul european Viviane Reding.
“Nu există unitate de vederi între ce spune comisarul de Justiţie şi ce spune preşedintele Comisiei. Cel de-al doilea a salutat anumiţi paşi şi anumite angajamente luate de România, iar doamna Reding a rămas constant pe o poziţie sancţionatorie”, a declarat Corlăţean la România TV.
Întrebat care ar fi motivul pentru care Reding are această atitudine, Corlăţean a răspuns: “Sunt mai multe lucruri pe care mi-ar fi greu să le spun public din calitate oficială. Există şi proiecte personale în plan politic atunci când îţi poţi construi o platformă vizibilă şi poţi folosi anumite momente. Preşedinţia viitoare a Comisiei Europene poate fi un proiect politic important pe final de carieră.”
În ceea ce priveşte reacţia internaţională faţă de suspendare, Corlăţean a admis că această reacţie a fost una importantă. “În anumite situaţii, a fost o prezenţă activă şi, din păcate, pe baza unor elemente denaturate, manipulate şi pe baza unor resurse consistente de cei care au recurs la ele”, a spus ministrul de Externe, dând ca exemplu informaţiile pe care le-ar fi lansat europarlamentarii PDL despre statutul şi posibila desfiinţare a Curţii Constituţionale. “A fost o manipulare crasă care, din păcate, a funcţionat”, a comentat ministrul.
În plus, ar fi funcţionat şi solidaritatea mai mare a partidelor de dreapta din Europa, comparativ cu cea a partidelor de stânga. “Familia populară este mult mai coezivă în a-şi apăra membrii, mai ales pe cei cu probleme”, a spus Corlăţean dând exemplul solidarităţii arătate de PPE faţă de premierul ungar Orban Viktor, în pofida derapajelor democratice din Ungaria, şi faţă de fostul prim-ministru din Italia, Silvio Berlusconi, care a încercat să-şi creeze pe căi legale imunitate în faţa demersurilor judiciare care-l vizau.
Pe 11 iulie, Viviane Reding spunea că recenta criză politică din România reprezintă “un mare pericol” şi ar putea afecta progresele acestei ţări spre o “integrare deplină” în Uniunea Europeană.
Viviane Reding, care se declara “foarte preocupată” de criza politică de la Bucureşti pe 3 iulie, a făcut aceste declaraţii înaintea întrevederii dintre preşedintele CE, José Manuel Barroso, şi premierul Victor Ponta.
“Personal, eu văd un mare pericol în recentele evenimente din România, care pot afecta progresele înregistrate în ultimii ani”, a spus comisarul european, care se va întâlni miercuri cu ministrul român al Justiţiei.
Viviane Reding nu a exclus, la nivel personal, posibilitatea ca Executivul UE să continue “câţiva ani” supravegherea statului de drept în România, “cu consecinţele pe care acest lucru le-ar avea” asupra integrării ţării în Spaţiul Schengen.
