Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, consideră că preşedintele Traian Băsescu şi premierul Ungariei, Viktor Orban, continuă să se înţeleagă foarte bine şi îşi fac servicii în scop electoral, lucru “confirmat” de convocarea ambasadorului român la MAE ungar, transmite Mediafax.
Titus Corlăţean a catalogat, într-o emisiune la Digi 24, convocarea ambsadorului României la Budapesta drept “un demers diplomatic prin modalitate şi conţinu” care este un exerciţiu de imagine, iar acest lucru îi confirmă ceea ce bănuia, şi anume că Traian Băsescu şi Viktor Orban “continuă să se înţeleagă foarte bine şi să îşi facă servicii reciproce în continuare”.
“La Izvorul Mureşului au fost acele declaraţii ale domnului Băsescu cu stindardul războiului ridicat. Chestiuni foarte dure, spuse într-un spirit războinic, pe care eu le-am calificat ca fiind şi anacronic, şi nerecredibil. Domnia sa făcea referire la nişte lucruri pe care le-a cauţionat în urmă cu câţiva ani. În 2010, domnul Băsescu a stat la aceeaşi masă cu domnii Viktor Orban şi Laszlo Tokes. În 2010, la 4 iunie, Parlamentul Ungariei a adoptat două legi. O lege a solidarităţii naţiunii maghiare, aşa-numita Lege a Trianonului, prin care era pus sub semnul întrebării sistemul de pace al Tratatelor de pace de la Versailles. În acest preambul al legii se făcea referire la tratatul de la Trianon, care a reprezentat o tragedie naţională pentru Ungaria, cu efecte până în zilele noastre, este calificat un tratat de pace drept dictat, care este cauza principală a tensiunilor din Europa Centrală. Faptul că nu au fost obţinute drepturi colective şi autodeterminare pentru comunităşile maghiare. O chestiune foarte gravă, care, la acel monment – 4 iunie 2010 – a generat o tăcere ruşinoasă din partea aceluiaşi domn Traian Băsescu, primului ministru Emil Boc, Guvernului României şi Ministerului de Externe de la acel moment”, a declarat Titus Corlăţean.
“A existat o a doua lege adoptată tot atunci, o lege privind acordarea cetăţeniei ungare. Am fost singurul care am spus foarte clar că cele două legi – legea ungară şi legea română – nu sunt asemănătoare, sunt diferite”, a adăugat ministrul de Externe.
El a spus că aceste două legi provoacă în clipa de faţă consecinţe.
“Această campanie electorală din Ungaria transferată pe teritoriul României, în Transilvania, pentru a câştiga cât mai multe voturi ale cetăţenilor români deveniţi etnici maghiari şi cetăţeni ungari pentru a câştiga voturile acestora, aceste lucruri au fost cauţionate de puterea României din 2010 printr-o tăcere ruşinoasă. Vă aduc aminte că s-a mai întâmplat un lucru în 2010, înainte de şcoala de vară, acel aviz consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie privind Kosovo. Urmare a acelui aviz consultativ, domnul Tokes şi un alt lider maghiar din România cu viziuni extremiste au spus în felul următor: este un precedent ce s-a întâmplat cu Kosovo pentru Ţinutul Secuiesc din România. Domnul Băsescu n-a spus nimic la şcoala de vară respectivă pe această temă. Trei ani mai târziu vine la şcoala de vară de la Izvoru Mureşului, ridică flamura războiului, acuză Budapesta şi spune cum o pune la punct – Budapesta în sensul statului ungar – ăsta e motivul pentru care am spus că aceste lucruri sunt total necredibile din partea domnului Băsescu, iar reacţia autorităţilor ungare la aceste intervenţii aparent foarte dure este următoarea: ambasadorul Ungariei la Bucureşti vine şi prezintă o notă şi prezintă o serie de consideraţii. Este absolut remarcabil”, a mai spus Titus Corlăţean.
“În contrast, la reafirmarea unor lucruri referitoare la simbolistica legii Trianonului şi la legea cetăţeniei ungare i-am reafirmat domnului ministru al Ungariei aceste diferenţe între legea română şi legea ungară. Astăzi un secretar de stat îl convoacă pe ambasadorul României şi i se transmite o notă faţă de declaraţiile mele. Este o reacţie disproporţionată. Nu e o notă de protest, e o notă verbală care nici măcar nu este apostilată, semnată. Este cel mult un non-paper. E un exerciţiu de imagine, este o reacţie disproporţionată, ceea ce îmi confirmă că cei doi lideri continuă să se înţeleagă foarte bine, să-şi facă servicii reciproce, să se sprijine recproc pentru obţinerea unor voturi suplimentare în perspectivă. Există un bazin în care domniile lor doresc să obţină voturi”, a adăugat ministrul de Externe.
El a făcut referire la alegerile care urmează în Ungaria, dar şi la Partidul Mişcarea Populară şi la alegerile din 2014 din România.
“Sunt suişuri si coborâşuri, am încercat să privilegiem ce e mai important în relaţia dintre cele două ţări. MAE a reacţionat constant, nu nervos, reafirmând principiile, solicitând clarificări. Vreau să spun că am luat notă şi am apreciat răspunsul MAE ungar la solicitarea adresată de noi, în sensul de a se separa de declaraţiile liderului Jobbik. Reafirmarea atunci a principiilor parteneriatului dintre statele noastre e pozitiv. Voi continua să pun în prim-plan ce e important în relaţiile noastre, sper să treacă vara agitată, deşi ştiu că urmează alegeri în Ungaria şi trebuie să ne aşteptăm la aceste fibrilaţii politice. Fac un apel să privilegiem ce e cu adevărat important. Putem continua să încercăm să găsim calea raţionalităţii. Există rezerve de pragmatism şi raţionalitate pentru a pune în prim plan ce e important, alegerile vin şi trec, relaţiile bilaterale trebuie să meargă în direcţia cea bună. În majoritatea cazurilor, românii şi ungurii se înţeleg bine, iar cei care tulbură apele sunt politicienii. Maghiarii din România nu sunt excluşi, au un nivel de protecţie superior multor state europene. Am apreciat că liderul UDMR a dezavuat declaraţiile extremiste ale liderului de la Jobbik, e un lucru pozitiv. Există posibilitatea ca de la anul aceste şcoli de vară să nu mai aibă loc. Avem parchet, procurori care poate ar face bine să se uite şi să tragă o concluzie privind desfăşurarea unor activităţi pe teritoriul României. Poate cei din justiţie îşi vor pune o întrebare, poate vedem cum sunt autorizate aceste activităţi. Extremistul cu mintea rătăcită de la Jobbik şi-a asumat un conflict cu România. Spunem ce avem clar, răspicat, fără a ridica stindardul războiului împotriva unei ţări nefăcând distincţia între o ţară cu care trebuie să ai o relaţie pozitivă şi atitudinile unor extremişti. S-a spus că Tokes ar fi fost colaborator al Securităţii române şi poate ungare. Dincolo de retorica naţionalistă extremistă incitatoare la ură, întreb: dacă aceste lucruri au existat, de ce au stat ascunse, îngropate, de ce nu au fost scoase”, a mai declarat Titus Corlăţean.
Joi seară, MAE român aprecia că demersul Ministerului ungar de Externe, care l-a convocat joi pe ambasadorul Victor Micula, “reprezintă un exerciţiu conjunctural de imagine”, precizând că afirmaţiile ministrului Corlăţean “au urmărit să elimine o eroare de evaluare perpetuată de ministerul de externe ungar”.
Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul român în Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, într-o declaraţie verbală, ceea ce a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Izvoru Mureşului şi într-un interviu recent acordat cotidianului “Gândul”.
Nemeth a respins ferm acuzaţiile lui Corlăţean, potrivit cărora legea ungară privind coeziunea naţională conţine o strategie ungară de “recucerire a Bazinului Carpatic” şi urmăreşte să “repună în discuţie tratatele de pace de la Versailles”. “Textul legii conţine tocmai opusul”, a declarat secretarul de stat, citat de MTI.
Titus Corlăţean a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), că situaţia actuală a relaţiei dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacţii ferme din partea “preşedintelui, premierului, Guvernului şi instituţiilor publice” în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind “comemorarea Tratatului de la Trianon” şi legea privind acordarea cetăţeniei ungare.
“Aceste două legi trebuiau să genereze şi trebuie să genereze reacţii foarte clare politice din partea preşedintelui, premierului şi Guvernului şi instituţiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar şi de data asta într-un sistem instituţionalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru naţiunea ungară şi de repunere în discuţie a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetăţeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecinţe”, a precizat Corlăţean.
Ministerul a respins, de asemenea, declaraţiile lui Corlăţean potrivit cărora legea prin care se acordă cetăţenia ungară “stabileşte un criteriu etnic”.
În realitate, afirmă Nemeth, practica ungară, similară celei româneşti, le cere aplicanţilor să stăpânească limba maghiară şi să aibă rude de sânge cu cetăţenie ungară.
“Concluziile nefondate” au ca scop să calomnieze Ungaria şi să intimideze etnicii maghiari din România, a declarat Nemeth, adăugând că eforturile declarate democratic ale comunităţii maghiare din România, inclusiv cererile de autonomie, sunt legitime şi conforme practicii şi normelor europene şi internaţionale.
Secretarul de stat i-a spus ambasadorului că Ungaria continuă să fie implicată în dezvoltarea relaţiilor cu România pe baza unui dialog sincer şi obiectiv.
