Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că a obţinut, în discuţiile avute luni la Budapesta cu premierul Viktor Orban şi omologul János Martonyi, acordul Ungariei pentru instalarea la Gyula a statuii lui Andrei Şaguna, scrie Mediafax.
“Am solicitat şi am obţinut acordul pentru instalarea statuii lui Andrei Şaguna la Gyula. E un subiect pe care îl discutăm de mulţi ani cu partea ungară şi m-am bucurat să constat totală deschidere şi a premierului Viktor Orban şi a omologului Martonyi”, a declarat Corlăţean, pentru Mediafax.
El a spus că salută această reacţie pozitivă a Guvernului de la Budapesta, care reprezintă “un mare pas înainte”.
Întrebat când va fi momentul dezvelirii acestei statui, Corlăţean a spus că rămâne de văzut care vor fi procedurile tehnice. “Va reprezenta, oricum, un moment cu simbolistică pozitivă şi pentru românii din Ungaria, dar şi pentru relaţia bilaterală”, a spus Corlăţean.
Şeful diplomaţiei a evidenţiat că a discutat cu oficialii ungari şi despre posibilitatea înfiinţării unui centru cultural românesc la Michereci şi a salutat recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria ca biserică istorică, însă a reluat şi aşteptările mai vechi ale comuniţăţii româneşti privind învăţământul în limba maternă, finanţarea cultului religios românesc, reprezentarea în Parlamentul de la Budapesta şi eliminarea fenomenului de etno-business.
Citeşte şi:
Corlăţean a cerut la Budapesta ca politicienii ungari să NU altereze campania electorală din România
Ungaria intenţionează să deschidă noi puncte vamale la frontiera cu România
“Am subliniat faptul că evident şi la nivelul minorităţii româneşti există aşteptări importante legate de sprijinul care trebuie acordat prezervarea identităţii naţionale, aspectele legate de o bună educaţie în limba maternă în şcoli, de acordarea finanţării pentru buna funcţionare a şcolilor, de materia în limba maternă, pentru sprijinul acordat Biserica Ortodoxă româneşti din Ungaria. Trebuie salutat faptul că Biserica Ortodoxă Română a fost recunoscută în rândul bisericilor istorice din Ungaria, dar în acelaşi timp e nevoie de un sprijin financiar conform şi previzibil pentru buna funcţionare a acesteia”, a spus Corlăţean.
El a amintit că fenomenul de etno-business grevează în continuare o reprezentare corectă şi reală a etnicilor români din Ungaria. “Am subliniat aşteptările românilor din Ungaria pentru o reprezentare corectă şi directă în Parlamentul de la Budapesta şi bineînţeles eliminarea fenomenului de Etno-business care a grevat şi grevează în continuare o reprezentare corectă şi reală la nivelul aşa-numitelor autoguvernări locale sau la nivelul autoguvernării naţionale din Ungaria a celor care au cu adevărat identitate naţională românească”, a spus el.
Cu privire la minoritatea maghiară din România, Corlăţean a arătat că a convenit cu oficialii maghiari că pot avea viziuni diferite privind subiectul drepturilor colective, adăugând însă că e necesară o comunicare directă pe acest subiect, nu prin intermediul mass-media.
“Am discutat şi pe marginea subiectelor unde avem viziuni diferite şi nu trebuie să ne ascundem de acest lucru. Am subliniat necesitatea de a discutat direct atunci când apar probleme, atunci când apar poziţii diferite şi să discutăm mai puţin prin intermediul mass-mediei pentru că astfel de declaraţii fac mai mult rău decât ajută. Ne-am pus de acord că până la urmă putem avea viziuni diferite faţă de aşa-numitul proces al drepturilor colective, şi aici cu siguranţă avem poziţii diferite. Constituţia României, legile româneşti şi standardele europene din punctul nostru de vedere sunt destul de clare şi ele pun accentul pe drepturile individuale pentru protecţia identităţii naţionale”, a mai spus Corlăţean.
