România a îndeplinit criteriile tehnice privind aderarea la Schengen, iar autorităţile de la Bucureşti nu stau în genunchi, cu mâna întinsă, a declarat ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Autorităţile române au transmis europenilor că aşteaptă să fie anunţate când va exista consens pentru primirea în acest spaţiu.
„Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al României, respectiv al Bulgariei. În acelaşi timp, nici nu poţi să stai în genunchi şi să stai cu mâna întinsă, câtă vreme noi am îndeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen şi, în acelaşi timp, plătim pentru lucruri care n-au legătură cu noi“, a declarat, vineri seară, la Digi24, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, potrivit Mediafax.
În opinia sa, europenii inventează tot felul de pretexte, precum MCV, pentru a amâna primirea celor două ţări în Schengen, dar în realitate este vorba de „situaţa socială, economică, de criza din Europa din aceşti ani“. Realitatea ţine de faptul că „prestaţia, poate, a anumitor guverne faţă de aşteptările propriilor cetăţeni nu produce acele rezultate de creştere economică, de mai mult confort în societatea respectivă“, a mai spus Corlăţean.
Potrivit ministrului de Externe, subiectul Schengen este „prizonierul unor circumstanţe nefavorabile“, în condiţiile în care criza economică favorizează un curent populist, xenofob şi rasist „tot mai consistent“.
Titus Corlăţean a apreciat că guvernele anterioare au greşit pentru că au supralicitat această chestiune, dar în prezent s-a luat decizia de a nu mai crea un orizont de aşteptare.
„Noi dorim şi mâine dacă este (să aderăm la Schengen). Dar nu putem să stăm în funcţie de cum vă reglaţi (…) balanţa de putere înainte de alegeri, cum încercaţi să deveniţi mai simpatici propriilor cetăţeni atunci când prestaţia economică e mai slabă în ţara respectivă. Or, din acest punct de vedere vom vedea ce se întâmplă. Dar nu este cazul să creăm un orizont de aşteptare. Asta a fost o greşeală în anii anteriori, din partea clasei politice de la Bucureşti, s-a supralicitat pe această temă, s-au creat orizonturi de aşteptări“, a subliniat ministrul de Externe.
Întrebat dacă această poziţie înseamnă că nu vor mai fi făcute unele reforme din MCV (mecanism care a fost legat de Schengen), Corlăţean a replicat că interesul constă în a avea un sistem judiciar corect, nu de a răspunde întrebărilor de la Bruxelles. „Interesul nu este de a ne alinia pe sârmă şi de a răspunde întrebărilor Bruxelles-ului. Interesul este de a avea un sistem judiciar corect, imparţial, care să funcţioneze cu celeritate, să dea răspuns cetăţenilor care aşteaptă ani de zile la procese, cu nişte coduri care să fie de bună calitate (…). Ăsta e interesul. Nu pentru a da cu subsemnatul la MCV sau de a rezolva alte chestiuni“, a spus ministrul.
Referitor la raportul MCV din ianuarie, Corlăţean consideră că acesta ar trebui să transmită „nişte semnale realmente pozitive“, deoarece în ultima perioadă s-au făcut „paşi înainte“.
Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen atunci când vor exista condiţii favorabile, a declarat, joi, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a cărui ţară asigură Preşedinţia UE.
„În ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria, astăzi am putut doar să evaluăm situaţia la zi. Consiliul a luat notă de declaraţia comună a României şi Bulgariei şi va reveni asupra acestei probleme, fără întârziere, atunci când vor exista condiţii favorabile“, a declarat Barakauskas.
