Mircea Diaconu nu poate participa la alegerile pentru Parlamentul European, a decis, ieri, BEC. Actorul are o decizie definitivă de incompatibilitate, pe baza căreia nu poate ocupa funcții până în 2015. Decizia creează un precedent pe baza căruia se pot bloca și alte candidaturi ale unor incompatibili care încearcă să se folosească de portițele din lege.
Biroul Electoral Central a respins, ieri, candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile europarlamentare, a declarat purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ. Diaconu are posibilitatea să formuleze contestație la Tribunalul București și, ulterior, la Curtea de Apel București.
Candidatura lui Mircea Diaconu a fost contestată de Agenția Națională de Integritate (ANI). În document se semnalează că, potrivit unei decizii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2012, starea de incompatibilitate a lui Mircea Diaconu, constatată printr-un raport al ANI din 2011, “a fost menținută definitiv și irevocabil”. În plus, acesta se află și sub interdicția prevăzută de Legea 176/2010, de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, adică până în 2015. Diaconu a fost considerat incompatibil, fiind simultan senator și director al Teatrului Nottara. În scrisoarea transmisă recent la BEC de către președintele ANI, Horia Georgescu, se arată faptul că legiuitorul menționeză că „dacă acea persoană a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de trei ani”.
Argumentele actorului
Mircea Diaconu și-a depus dosarul de candidat la BEC săptămâna trecută și a susținut, în permanență, că termenul din lege “aceeași funcție” înseamnă că el nu mai poate fi senator, calitate în care a fost declarat incompatibil, dar poate fi europarlamentar. Însă, ANI susține că prin funcție eligibilă se înțelege orice funcție aleasă, întrucât legislația nu face distincție între funcțiile eligibile din cadrul Parlamentului României, Parlamentului European – sau alte categorii de autorități formate ca urmare a unui proces electiv. O interpretate contrară ar avea ca efect privarea legii de efecte juridice, generându-se premisele încălcării reglementărilor privind interdicțiile de a ocupa o funcție și pe cale de consecință cetățenii cu drept de vot ar fi reprezentați de către o persoană care a eludat interesul public, prin exercitarea mandatului în stare de incompatibilitate. Cu alte cuvinte, dacă Mircea Diaconu ar fi primit undă verde pentru a candida, s-ar fi creat un precedent pentru toți politicienii declarați incompatibili. Pentru aceștia ar fi fost suficient să opteze pentru o altă funcție decât cea pe care o ocupau în momentul în care au fost declarați incompatibili.
Ce spune Înalta Curte
De altfel, interpretarea pe care a dat-o Mircea Diaconu legii a fost contrazisă și de un document al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) – într-un caz similar, care îl privea pe senatorul Akos Mora. Potrivit ÎCCJ, intepretarea dată de parlamentari ar permite ocolirea Legii 176/2010 “prin realizarea unei rotiri periodice a funcţiilor elective în intervalul de timp necesar parcurgerii întregii proceduri prevăzute de lege pentru constatarea stării de incompatibilitate”. “Plecând de la premisa că intenţia legiuitorului a fost aceea de a sancţiona persoanele care se fac vinovate de încălcarea regimului juridic privind incompatibilităţile, fără a face vreo diferenţă între tipul funcţiilor elective deţinute, putem concluziona că atribuirea pentru sintagma «aceeaşi funcţie» a înţelesului de «funcţia care a generat starea de incompatibilitate» este profund greşită, aceasta fiind, practic, de natură să lipsească de eficacitate norma juridică respectivă.“, concluzionează ÎCCJ.
Nu este prima dată când Mircea Diaconu renunță greu la ocuparea unei funcții. În iunie 2012, când a fost declarat incompatibil de ÎCCJ, Diaconu a refuzat să demisioneze din Senat. El a invocat punctul de vedere al Comisiei juridice, care afirmase că poate fi și parlamentar și director de teatru. Senatul a refuzat să pună în aplicare sentinţa Curţii Supreme. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a sesizat Curtea Constituţională (CCR) care a decis că Mircea Diaconu nu poate rămâne senator și acesta a renunțat la funcție abia în decembrie 2012.
Vadim și Funar nu pot candida
BEC a respins ieri și candidaturile depuse pentru alegerile europarlamentare în numele PRM, atât cele depuse de Corneliu Vadim Tudor, cât şi cele depuse de Gheorghe Funar, a anunţat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral, Marian Muhuleţ. El a precizat că lista de candidaţi depusă de Corneliu Vadim Tudor în numele PRM a fost respinsă după ce a fost analizată pe fond, în timp ce lista de candidaţi depusă de Gheorghe Funar a fost respinsă pentru că acesta nu avea calitatea pentru depunerea de candidaturi în numele PRM. Corneliu Vadim Tudor a spus că va merge de îndată la Tribunalul București să conteste decizia BEC. „E o ruşine ce se întâmplă. E încă o ofensivă a lui Victor Ponta”, a comentat Vadim Tudor.
De asemenea, au fost respinse candidaturile depuse de Partidul Verde, Partidul Ecologist Român şi Noua Republică, Partidul Alianţa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Partidul Dreptăţii Sociale.
BEC a admis listele de candidaţi depuse de alianţa PSD-UNPR-PC, PNL, PDL, PMP, UDMR, PP-DD, Forţa Civică şi PNŢCD. Una dintre candidaturile depuse de PNŢCD a fost invalidată, respectiv cea a Mariei Stavrositu, care nu a depus în dosarul de candidatură declaraţia de colaborare sau nu cu fosta Securitate.
Formularea de contestaţii privind admiterea sau respingerea candidaturilor poate fi făcută până cel mai târziu pe 10 aprilie la Tribunalul București, care are termen de pronunțare 12 aprilie. Termenul pentru soluţionarea apelului asupra contestaţiilor este de două zile de la înregistrarea cererii de apel, cel mai târziu 15 aprilie, de către Curtea de Apel Bucureşti.
