Proiectul planului de buget al Romaniei pe anul 2009, la data cand este scris acest articol (25.01.09), se pare ca preconizeaza pentru cercetarea stiintifica 0,13% din Produsul Intern Brut (PIB) fata de cca 0,7% cat a fost in 2008. In cifre, suma alocata in 2008 a fost de cca. 2.0 miliarde de lei, fata de cea care, se vehiculeaza ca ar fi in 2009 de 700 milioane lei, adica la nivelul anului 2005. Tinta europeana, fixata in anii trecuti, era de 1% din PIB si urma sa fie atinsa de Romania in 2010, deci se situa pe un trend ascendent.
Situatia s-a schimbat dramatic. Exista pericole reale cauzate de reducerea bugetului. Toti intelegem ce inseamna criza globala, buget de austeritate, economii, necesitatea unei mobilizari exemplare asa cum se vede in jurul noului presedinte ales al SUA, Barack Obama pentru inlaturarea rapida a efectelor recesiunii economice. Nu revenim cu detalii asupra modului de rezolvare a crizei in SUA, punctual pentru stiinta si educatie, de catre noua administratie americana (v. aldine din 16.01.09, P. T Frangopol, "Educatia si Cercetarea la rascruce").
Nu intelegem insa, logica si modul de abordare pentru rezolvarea crizei financiare de catre clasa politica romaneasca si de Guvernul Romaniei, care a ales sa arunce in derizoriu domeniile stiintei si educatiei, ce nu pot fi separate. Ele reprezinta un tot. Acestea sunt in momentul de fata prioritati de grad zero in SUA, Uniunea Europeana (UE), China, India, Japonia etc. tari aflate de asemenea in criza, dar care nu isi propun, ca in Romania, sa economiseasca bani pe spinarea stiintei si educatiei, punand in pericol, prin distrugerea cu buna stiinta, a viitorului natiunii, cu consecinte dramatice pentru siguranta nationala a tarii. Dimpotriva. Mentin aceste prioritati, cu reduceri inerente de fonduri, dar nu prin decapitari ca in Romania. Sa ne explicam succint, prin exemple concrete.
Nu vom lua in discutie ceea ce a fost statuat prin documentele Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii (12 iulie 2007), a Pactului pentru Educatie, semnat de catre partidele politice (5 martie 2008, www.presidency.ro), ca "actualul sistem de invatamant din Romania este ineficient, nerelevant, inechitabil si de slaba calitate" iar "mentinerea actualului sistem de invatamant… si de cercetare care situeaza Romania pe ultimele locuri in clasamentele europene si internationale pun in pericol competitivitatea si prosperitatea tarii". Aceste documente nu au fost urmate de nici o decizie a Guvernului Tariceanu (sprijinit in Parlament de PSD), dar iata, astazi, Guvernul Boc, aliat la guvernare cu PSD, nu schimba politica din trecut a PSD de a nega prioritatea stiintei si invatamantului. Cifrele proiectului de buget pe 2009 o atesta. Programul de Guvernare mentioneaza foarte clar: "Guvernarea va respecta Pactul national pentru educatie si va aplica strategia Educatiei si Cercetarii pentru societatea cunoasterii elaborata in baza pactului national si asumata de presedintia Romaniei si sindicatele din educatie". si adaug cifrele: "6% din PIB pentru educatie si a minimum 1% pentru cercetare, pentru a aseza sistemele de educatie si cercetare pe o temelie financiara solida, pe durata medie si lunga".
Situatia este fara echivoc, vorba lui Arghezi: "una discutam si alta fumam"
In situatia de criza actuala, ar fi fost oportun sa fie consultati cei care creeaza si coordoneaza stiinta, nu cei care mimeaza sau nici nu stiu ce este stiinta, cercetarea stiintifica. Profesionistii domeniilor, care cu ostentatie nu sunt consultati, nu de ieri sau de azi, datorita aversiunii fata de intelectualii de top romani atestati de standardele internationale, printre care si cele ISI, ar fi sfatuit, fara indoiala, ca reducerea finantarii acestor domenii va conduce la adancirea crizei economice (v. si concluziile Clubului de la Roma, filiala din Romania: http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_13615/Clubul-de-la-Roma-Educatia-este-un-factor-cheie-pentru-dezvoltarea-durabila-la-nivel-global.html.
Antiintelectualismul domina partidele, chiar daca nu este marturisit. Iar economistii romani, practic, nu au vizibilitate internationala si solutiile lor sunt de tip comunist, regim care stim unde ne-a condus. Acestia stiu de zeci de ani: cand este criza economica, e musai sa taie bugetul sanatatii, culturii si nu in ultimul rand al educatiei si cercetarii, adica procedeaza invers fata de solutiile din Vestul civilizat! Economistii romani de azi nu se ridica la nivelul predecesorilor interbelici! Mai au de citit si de invatat!
Proiectul de Buget pe 2009 este dovada lipsei unei culturi politice necesare, dar si a unei autosuficiente economice (voi explica mai departe).
Cercetarea romaneasca trebuie si poate sa se alature restructurarii bugetului prin reducerea dotarilor, de asemenea prin inghetarea salariilor. Ni se pare de bun simt ca bugetul pe 2009 sa fie distribuit, nu ca pana acum, ci strict in functie de rezultate, de exemplu: articole stiintifice, transferuri tehnologice, brevete de inventie. Pericolul, subliniez, pericolul de reducere prea mare a bugetului pentru stiinta si educatie va produce perturbatii majore cu consecinte extrem de grave, nerecuperabile in timp, pe care nu doresc sa le ocolesc:
– nefinalizarea proiectelor incepute si pierderi de fonduri ale UE
– periclitarea colaborarilor internationale existente si iesirea noastra din circuitul european si international
– micsorarea drastica a "output-ului" stiintific international care asigura vizibilitatea Romaniei (si asa pana in prezent in coada clasamentelor europene si internationale!)
– plecarea din tara a tinerilor cercetatori, atat a celor care s-au intors cat si a celor care nu au plecat pana acum; aceasta va fi practic o decapitare a politicii de readucere a cercetatorilor educati in strainatate – cu consecinte grave nu numai asupra imaginii, dar si a viitorului Romaniei; efectul dureros al reducerii drastice a bugetului ar fi, deci, pierderea increderii si sperantei abia renascute din partea tinerilor fata de clasa politica si Guvernul Romaniei.
Reforma din temelii a cercetarii stiintifice romanesti: bani contra reforma
Guvernul Boc trebuie sa inteleaga un fapt care a fost ocolit pana in prezent, timp de 20 de ani, ca in cercetare conducerea acesteia trebuie sa fie asigurata de specialisti cu experienta in cercetare si in managementul cercetarii. In plus, de aplicat imediat principiul care a inceput a fi spus explicit: bani contra reforma. Daca o banca sau o intreprindere de orice dimensiune da astazi faliment din cauza crizei, sistemul de a avea institute capuse care nu au produs si nu produc nimic trebuie scos la lumina. Aceste institute capuse reprezinta una din gaurile negre ale cercetarii romanesti, finantate generos (se stie cum!) fara a li se cere rezultate. Economia de fonduri ar fi semnificativa. Se impune revizuirea imediata si profunda, in context de criza, a Programului National si a Strategiei de cercetare pentru ca:
– planul national de cercetare, dezvoltare, inovare–2 (2007-2013) sa nu fie o copie fidela a Planului cadru al UE, FP-7, ca tematica si birocratie. In tarile UE aceste programe reprezinta circa 5% din bugetele nationale dedicate cercetarii, iar restul sunt guvernate de strategiile si politicile nationale respective. In Romania acest tip de proiecte cu tematica si birocratia lor reprezinta aproape 100%!
– sa contina prioritatile nationale tinand cont de potential si resurse (dezvoltarea cercetarilor in Romania si integrarea in marile structuri europene)
– sa fie eliminata birocratia care ucide din fasa cercetarea romaneasca; rezultatul cercetarii nu consta in rapoarte birocratice de sute de pagini, ci in articole stiintifice, tehnologii transferate sau brevete de inventie
– sa fie intelese particularitatile celor 2 laturi: cercetarea universitara si cercetarea in institute sau laboratoare nationale.
Se impune reforma institutelor de cercetare. Fiecare Institut National sa fie structurat conform unei Strategii Nationale si mai ales rezultatele sale sa fie atestate international. Nu se mai poate continua cu institute care numai consuma si nu produc nimic, sau aproape nimic!
Cercetarea stiintifica romaneasca nu mai poate progresa cu actualul sistem legislativ. Reforma cercetarii trebuie sa impuna finantarea cercetarii si nu decontarea ei.
Mai mult, asa cum sublinia prof. Mircea Miclea, Presedintele Comisiei Prezidentiale pentru anaiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii in volumul lucrarilor workshopului "Pentru Excelenta in stiinta Romaneasca" din 26.03.08 (Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2008, pag. 26), "lipsa unei adevarate reforme care sa conduca la rezultate imediate are o cauza principala, autosuficienta: peste 70% din profesorii universitari ai Romaniei, considera ca invatamantul romanesc este identic cu invatamantul european, pe acestia nu ii intereseaza clasamentele internationale (Shanghai, Webometric, OSCE etc) unde practic nu existam, iar politicile de resurse umane care conduc la un dezastru lent nu intereseaza pe nimeni. Apare un decalaj intre retorica, comportament si realitate". Este exact ce constatam si astazi in programul Guvernului Boc, in proiectul bugetului pe 2009 care prefigureaza, nu exageram, un dezastru lent, care va impinge Romania dincolo de orice posibilitate de redresare a economiei si societatii la un nivel competitiv pe plan european. Practic, nu va mai exista resursa umana tanara necesara, care va emigra in Vest. La noi inca nu s-a realizat, azi, in 2009, de catre clasa politica faptul ca savantii nu cresc in copaci (Friedman) si descoperirile nu se comanda (Lavoisier).
Putem spera oare in mintea romanului (Guvernului Boc) cea de pe urma, astfel ca randurile de fata, ca si scrisoarea deschisa adresata de Asociatia Ad-Astra
(www.ad-astra.ro) Guvernului Romaniei pe aceeasi tema, sa nu constituie Vox clamantis in deserto?
