Povestea de dragoste a celor doi partizani anticomuniști Toma Arnăuțoiu și Maria Plop a fost trăită în munți, sub teroarea comunistă a anilor `50. Securitatea le-a consemnat istoria în peste 20.000 de pagini. Fiica celor doi, Ioana Voicu Arnăuţoiu, le-a descoperit povestea şi, prin ea, şi-a descoperit trecutul, la peste 30 de ani de la moartea părinţilor.
Nașterea în munți
Violonista Raluca-Ioana Voicu Arnăuțoiu s-a născut în munți, în ascunzătoarea Rezistenței de la Râpele cu brazi, în 1956, ca fiică a locotenentului Toma Arnăuţoiu şi a Mariei Plop. Doi ani mai târziu, avea să fie despărțită de părinți, trimisă la orfelinat, în timp ce tatăl și mama ei mureau în închisorile comuniste.
”În luna mai 1956, am luat legătura cu Marina Chirca şi Ana Simion şi am luat diferite ştiri şi informaţii în legătură cu naşterea unei femei, aşteptând să nască Plop Maria. Am continuat să stăm în bordei şi în ziua de 22 mai 1956 la orele 8.30, terorista Plop Maria a născut un copil de sex feminin care i-am (sic.) dat numele de Ioana-pe care l-am crescut. (…)”, se arată într-o notă a Securității, din 20 mai 1958.
Citește și: Sacrificiul suprem pentru iubire: Povestea Ecaterinei Bălăcioiu și a lui Eugen Lovinescu
Toma Arnăuțoiu, tatăl ei, a făcut parte din mișcarea de rezistență din Muscel, județul Argeș. Gruparea a avut inițial 16 membri, însă grupul se va scinda, din cauza unor neînțelegeri și pentru a se putea ascunde mai ușor. Toma, fratele său, Petre Arnăuțoiu, Maria Plop și Constantin Jubleanu vor reuși să reziste nouă ani.
În 20 mai 1958, Toma Arnăuțoiu şi fratele său, Petre, au fost arestaţi, după ce Securitatea l-a convins pe unul dintre susținătorii grupării și fost coleg de școală al lui Toma, Grigore Poinăreanu, să divulge locul în care se ascundeau.
Somată și ea să se predea, mama Ioanei, Maria Plop, a coborât din ascunzătoarea de la Râpele cu brazi pe o scară de frânghie, ţinându-şi copilul de doi ani în braţe. Cei doi au fost duși în arest și interogați.
Citește și: Povestea de dragoste din spatele unui cântec săsesc celebru
”Noi, Cpt. Constantinescu Păun din MAI Piteşti în virtutea drepturilor ce ne sunt acordate, dispunem depunerea în arest în interesul cercetărilor a numitei Plop Maria născută la …. în comuna Prisecani Raionul Iaşi fiul lui Grigore şi Ioana de profesie muncitoare căsătorită cu …. domiciliat în…..Procedând la percheziţia corporală a susnumitului am găsit asupra lui următoarele obiecte şi valori: una haină postav negru uzată, un cojocel cu mâneci lînă, un cojocel f. Mîneci, un plovăr lînă mînică, una cămaşă bărbat, una pereche chiloţi, una pereche mînuşi lînă, două prosoape, una batistă, două trăistuţe, două fustişoare, două bluziţe, două cămăşuţe, două perechi pantalonaşi lungi, una pereche mînuşi, una pereche ciorapi lînă, una căciuliţă lînă pentru copil, precum şi una curea piele, un portofel piele uzat, un fluer cu busolă, un pieptene, un fermoar, două oglinji mici”, consemnează procesul-verbal de la arestarea Mariei Plop.
Locotenentul Toma Arnăuțoiu, a fost executat la Jilava, în iulie 1959, în timp ce Maria Plop, a murit în închisoarea de la Miercurea Ciuc, trei ani mai târziu.
Întâlnirea cu o mamă din fotografii
Ioana Voicu Arnăuțoiu a văzut pentru prima dată chipul mamei sale în 1990, în dosarele de la CNSAS: o femeie slabă și obosită, fotografiată în închisoarea în care avea să și moară în urma chinurilor suportate.
După ce a aflat istoria familiei ei, ea a decis să documenteze povestea grupului de rezistență de la Nucșoara și a publicat-o la 50 de ani de la înființarea sa.
Citește și: Poveste din ţinuturile lui Roş Împărat
"Când părinții mei au fost arestați, eu aveam doi ani. Nu am amintiri din perioada aceea. Documentele sunt o sursă foarte importantă de reconstituire a evenimentelor trăite de ei, a transformărilor care au schimbat viața unor oameni în anii ‘50. Desigur că, descoperindu-mi identitatea, am încercat să înțeleg ce a însemnat venirea comunismului pentru oamenii cei mai independenți sau destoinici din lumea în care au trăit părinții și bunicii mei; cum s-a polarizat și cum s-a schimbat această lume; ce i-a determinat pe unii să nu capituleze și să se jertfească în numele unei idei, ce i-a determinat pe cei care i-au ajutat pe cei care s-au ridicat împotriva sistemului”, povestea Ioana Voicu Arnăuțoiu, la lansarea lucrării sale dedicate grupării , în 2009.
Citește și: Luptatorii de la Nucsoara
Ea a povestit cum a scris povestea părinților săi din cele peste 40 de volume a câte 500 de pagini, strânse de Securitate. Întâlnirea cu alți consăteni ai tatălui său a ajutat-o să facă lumină în trecutul său.
Teroarea comunistă, prin ochii Elisabetei Rizea
Una dintre femeile care au ajutat gruparea este Elisabeta Rizea. Ea a povestit, în Memorialul Durerii, cum i-a ajutat pe partizani și cum a complotat împotriva regimului care i-a luat pământul și, odată cu el, munca de o viață.
Citește și: Jules Verne și Louise Müller, poveste de dragoste în Carpați
A fost anchetată și chinuită în repetate rânduri pentru a oferi informații Securității, dar nu a mărturisit nimic: ”Nu ştiu şi nu ştiu şi nu ştiu le spuneam mereu. Scoteţi-mi ochii, tăiaţi-mi limba, faceţi cu mine ce vreţi că eu nu ştiu de ei. Nu ştiu nimic de ei , că de mine s-a păzit când a plecat. M-a mai lăsat, apoi m-a luat iar. În rânduri mă lua și mă bătea. Eram păzită mereu și întrebată mereu.”
Grupul de rezistenţă din comuna Nucşoara, judeţul Argeş, s-a format în primăvara anului 1949 şi a fost înfiinţat de colonelul Arsenescu împreună cu Toma Arnăuţoiu. Gruparea a avut ca scop înlăturarea comunismului. Din grupare au făcut parte: Arnautoiu Toma, Arnautoiu Petre, Plop Maria, Benone Milea, Jubileanu Titu, Popescu Constantin, Sandoiu Ion, Andreescu Nicolae, Constantinescu Ion, Titu Nicolae zis Sorescu, Basoiu Nicolae, Tomeci Gheorghe, Moldoveanu Alexandru, Dragoi Ion, Grigore Ion zis Leparau, Dragomirescu Ilie, Dumitrescu Ion, Vasilescu Nicolae.