Centrul de documentare pentru istoria nobilimii române din Maramureș a fost creat de Fundația Ion și Livia Piso.
Istoria nobilimii maramureșene este reînviată la inițiativa maestrului Ion Piso și a soției sale, Livia, care au creat un Centru de documentare pentru istoria nobilimii române din Maramureș. Centrul va servi deopotrivă ca muzeu, arhivă pentru documente, spațiu pentru studiu și cercetare științifică și spațiu pentru conferințe și evenimente publice. El a fost finanțat în întregime din fondurile fundației soților Piso, ei înșiși descendenți ai unor vechi familii nobiliare din Maramureș. Centrul a fost inaugurat luni seară de către Alteța Sa Regală, Principele Radu al României, în prezența autorităților locale și județene, a preoților ortodocși și greco-catolici, dar și a descendenților familiilor nobiliare din Maramureș. Clădirea Centrului evocă, prin forma sa, un castel nobiliar în genul celor ctitorite odinioară de familiile nobililor maramureșeni, ale căror domenii se întindeau acum câteva secole atât în Maramureșul românesc, cât și în satele românești din cele două treimi ale acestei vechi provincii românești aflate dincolo de Tisa, care au rămas în anul 1918 Cehoslovaciei, iar după cel de-al doilea război mondial au fost cotropite de Uniunea Sovietică. Astfel, multe dintre posesiunile nobililor români din Maramureș, întărite acum 700 de ani de către regalitatea maghiară, printre care se află satul de obârșie al marelui mitropolit greco-catolic Mihaly de Apșa, Slatina, puternicul centru ecleziastic din Perii Maramureșului ori cetatea Hust, care era odinioară cheia de boltă a apărării graniței de nord a Principatului Transilvaniei, au rămas în Ucraina subcarpatică.
Memoria Maramureșului istoric
Centrul de documentare din Vișeul de Sus păstrează vie memoria Maramureșului voievodal în întregul său, iar hărțile alcătuite de istorici, împodobite cu blazoanele vechilor familii nobiliare, precum și copiile diplomelor regale scot la lumină o istorie azi aproape uitată.
”Acest Centru trebuie sprijinit să își desăvârșească misiunea, prin publicarea documentelor care atestă istoria nobilimii maramureșene”, a spus Alteța Sa Regală, Principele Radu al României. La rândul său, maestrul Ion Piso a afirmat că acest Centru își propune să pună în valoare amintirea vremurilor în care se întruneau congregațiile nobililor români, care veneau călare, cu caleașca sau cu căruța, pentru a constitui scaune de judecată în Sighetu Marmației, capitala Maramureșului istoric. La rândul său, istoricul clujean Livia Ardelean, unul dintre cei mai reputați specialiști în diplomele nobiliare maramureșene, a spus că în această parte de țară există cea mai mare densitate de populație nobiliară. Ea a adăugat că, deși unii nobili erau săraci, ”nobili de șapte pruni”, cum erau numiți uneori în derâdere de marii aristocrați, totuși, ei își păzeau cu strășnicie privilegiile, între care se numărau dreptul de a purta sabie și dreptul de a folosi anumite culori pentru îmbrăcăminte. De asemenea, Livia Ardelean a remarcat faptul că, în zilele de sărbătoare, chiar cei mai avuți dintre nobilii maramureșeni se îmbrăcau în straie populare și purtau opinci, pentru a-și sublinia identitatea.
Multe dintre diplomele nobiliare maramureșene au fost emise pe vremea Cruciadelor, iar nobilii din nordul României fac parte, astfel, dintr-una dintre cele mai vechi categorii din aristocrația europeană.
Bistrița-Năsăud
Muzeul grăniceresc
Inaugurarea Centrului din Vișeul de Sus nu a fost singurul punct al vizitei oficiale a Alteței Sale Regale, Principele Radu al României în nordul României. Principele Radu al României a participat la lansări de carte la Colegiul Național Vasile Lucaciu din Baia Mare, la Teatrul Municipal din Baia Mare, la Colegiul Național Dragoș Vodă din Sighetu Marmației, la Muzeul Grăniceresc din Năsăud, la Complexul Muzeal din Bistrița și în Biblioteca Județeană George Coșbuc din Bistrița. De asemenea, Alteța Sa Regală a vizitat Memorialul Victimelor Comunismului din Sighetu Marmației și s-a întâlnit cu președinții Consiliilor Județene Maramureș, Zamfir Ciceu, și Bistrița-Năsăud, Emil Moldovan, cu prefecții din Maramureș, Anton Rohian, și din Bistrița-Năsăud, Ioan Țintean, precum și cu primarii din Sighetu Marmației, Ovidiu Nemeș, din Vișeul de Sus, Vasile Coman, din Năsăud, Mircea Romocea, precum și din Bistrița, Teodor Crețu.
Centrul nobiliar din Vișeul de Sus a fost ridicat de soții Ion și Livia Piso
