Recent aparut, volumul dublu (nr. 58-59, 270 pag., 10 lei) MEMORIA, revista gandirii arestate, se deschide cu discursul Presedintelui Traian Basescu, tinut in fata Camerelor reunite ale Parlamentului (18 decembrie 2006), privind condamnarea regimului comunist din Romania. Indiferent de circumstantele – absolut detestabile – in care a avut loc definirea oficiala a dictaturii comuniste in Romania ca "regim totalitar, ilegitim si criminal, nascut prin violenta si incheiat tot prin violenta", actul in sine este unul dintre putinele fapte istorice care innobileaza tara noastra de multe decenii incoace. Iar daca exista o singura institutie de presa care merita cu adevarat distinctia de a face public acest document istoric este evident ca numai MEMORIA putea fi aceasta. Fondata de regretatul Banu Radulescu, MEMORIA a avut de-a lungul a 16 ani de existenta (deie-i Domnul cat mai multi!) o remarcabila continuitate tematica, o inalta tinuta etica si profesionala, garantata si de veteranii Micaela Ghitescu, Gheorghe Derevencu, Ion Drescan si Mircia Dumitrescu. Obiectivul urmarit numar de numar si sugerat inca din titlu era de a recupera memoria nationala, alterata, rastalmacita, desfigurata si alienata de propaganda si teroarea comunista. Desi i s-au pus in mod constant piedici (sicanari nu doar administrative si obstacole nu doar financiare) mica si – nu ma tem s-o afirm! – eroica redactie MEMORIA le-a biruit mereu prin credinta, devotament, tenacitate. Daca Justitia s-a derobat de marile responsabilitati pe care ar fi trebuit sa si le asume in ceea ce priveste PROCESUL COMUNISMULUI, daca pana la condamnarea oficiala a totalitarismului rosu au trebuit sa treaca 17 ani, in fapt, moralmente, comunismul pierduse procesul mai demult, iar in privinta asta – pe langa prima serie post-decembrista, "istorica", a ziarului "Romania libera", pe langa Memorialul victimelor comunismului de la Sighet si Fundatia Academia Civica, pe langa serialul Tv "Memorialul durerii" – MEMORIA isi are locul sau de onoare. Din fericire, ea nu mai este "revista gandirii arestate", ea si-a castigat renumele de revista gandirii eliberate – eliberata de minciuna si frica, eliberata de ura si resentimente, luminata de adevar. In mod normal, n-ar trebuie sa existe nici o facultate din Romania, mai ales dintre cele umaniste si, obligatoriu, in cele de istorie si stiinte politice, careia sa-i lipseasca din biblioteca intreaga colectie a revistei MEMORIA. Faptul ca, in realitate colectia nu exista in nici o facultate roma-neasca arata cat de "normal" este invatamantul nostru de astazi si, in general, cat de "normala" este societatea in care traim.
Pentru a ne referi acum strict la acest numar dublu, 58-59 (1-2/2007), subliniez faptul ca "Actul Basescu" este premers de poemul lui Radu Gyr "Catre Iisus, (sublim!) si urmat de o analiza riguroasa a tanarului istoric Nicolae Dragusin ("privit in optica imediata, el – Raportul Tismaneanu, n.n. – este usor vulnerabil. Plasat insa in orizont, devine o constructie menita nu sa inchida un capitol in relatia cu trecutul recent, ci, dimpotriva, sa-l deschida, plecand insa de la premise care prin complexitatea lor sa conduca spre noi campuri de analiza"). Iata, sintetic, metoda MEMORIA: excursul stiintific este "parfumat" de lirism, salvandu-se astfel si ariditatea, si sentimentalismul. Tot lui Nicolae Dragusin ii datoram un foarte interesant interviu cu A.S. Principele Radu de Hohenzollern Veringen, privind relatia si aprecierile M.S. Regelui Mihai fata de trecutul nostru recent. O tanara publicista, Tatiana Onilov (n. in Chisinau, 1982) ne prezinta "Basarabia in Gulag", prima parte a unui studiu pentru care ar invidia-o chiar si istorici cu renume. Ion Turcanu, cu marturia "Colaborarea Basarabiei cu guvernul roman in chestiunea unitatii nationale a romanilor", si E.S. Vasile Soare, cu studiul exceptional documentat "Prezenta romanilor in Kazahstan", ne dezvaluie fatete mai putin cunoscute, nu insa si mai putin dureroase, ale suferintelor romanilor in fostul imperiu sovietic. Venerabilul Sergiu Grossu ne evoca teribilele vremuri de prigoana ateista si actiunea de rezistenta a Bisericii Tacerii, iar Parintele Gheorghe Opris semneaza cutremuratoare memorii din fioroasa reeducare de la Pitesti. Ion stefan, fost detinut politic in inchisorile din Pitesti si Craiova, ne vorbeste emotionant despre cum se traia in "inchisoarea de afara". Despre "Crime si abuzuri in stefanesti – Arges si imprejurimi (in regimul comunist si in prezent)" istoriseste Mircea Craciun. Un portret fermecator si plin de tragism al lui Babu Ursu il deseneaza Maria Marian. Aceeasi autoare mai creioneaza un model: Radu Filipescu.
Prin articolul "Rezistenta armata anticomunista din partea sud-estica a Muntilor Apuseni", istoricul Dorin Dobrincu scoate din uitare grupul "Muntele Baisorii" si epilogul insangerat care le-a marcat lupta cu trupele Securitatii. Despre "Deportarea in Baragan" aflam multe amanunte pretioase din paginile semnate de Ileana Mateescu ("Baraganul a fost Siberia noastra"). Franz Schuttack ne prezinta partea a II-a a listei svabilor din Giarmata (Banat), deportati la munca fortata in U.R.S.S., iar Maria Ciolocoi – care a trait, de la 18 ani, experienta deportarii in Rusia bolsevica – ii povesteste lui Cosmin Budeanca: "Acolo numa’ lacrimi or fost…".
Prof. Ioan Gh. Botez, antropolog iesean cu studii la Paris, arestat de doua ori, in anii 1948 si 1952, mort in urma muncii fortate si a subnutritiei pe santierul de la Capul Midia (23 ianuarie 1953) este evocat de Sorin stefan Dimitriu si Oana – Lucia Dimitriu.
Mai sunt evocati marele farmacolog prof. Petre Ionescu-Stoian (de catre Graziella Baicu) si Radu soroaga, membru in Garda Tine-retului Roman, organizatie anticomunista din Brasov (de catre Nicolae Vlad).
Maria Golaescu isi aminteste cum erau "scolile noastre la inceput de secol XX", Stan Florescu rememoreaza augustul anului 1944, cand era de actualitate intrebarea: "Vin?… Vor veni americanii?"
Semnalez alte articole memorabile: "Berlin, capitala memoriei germane" de stefan Racovitza si "Bombardamentul din 4 aprilie 1944" de Eugen Toma, ca si referirile la "razboiul crucilor" (vandalismul comunist asupra simbolurilor crestine) pe care le face Pr. dr. Ioan Dura.
Bogata si densa, revista MEMORIA – acum ca intotdeauna – ne emotioneaza, ne imbogateste, ne ridica din colbul zilelor si ne mangaie.
