Poate vฤ amintiลฃi prostioara Superman de acum vreo trei decenii, avându-l în rolul principal pe Christopher Reeve înainte de teribilul accident care l-a ลฃintuit în scaunul cu rotile. Era ceva infantil, dar cu o mireasmฤ de fairy tale. Reluat acum, în mod straniu ne creeazฤ o stare de confort. Nu acelaลi lucru se poate spune bunฤoarฤ despre seria Terminator, producลฃie a anilor ’90, cu prelungire în anii 2000. În ambele cazuri este vorba despre lupta binelui cu rฤul, numai cฤ venind spre prezent tonul se înฤspreลte. Intervine neapฤrat performanลฃa tehnologicฤ, presiunea exercitatฤ asupra spectatorului este mult mai mare. Nu avem de-a face cu un plus de verosimilitate care sฤ contratace naivitatea seriei Superman, ci cu impunerea unei viziuni sumbre, care taie cheful de viaลฃฤ. Sau alt exemplu. Ce erau odinioarฤ Omul de marmurฤ ลi Omul de fier ale lui Wajda ลi ce e actualul Iron Man, peliculฤ înscrisฤ pe aceeaลi linie a fiorosului ลi a încrâncenฤrii! La urma urmei aลa este ลi viaลฃa noastrฤ. Fiecare în felul lui regreseazฤ de la Superman la Terminator. Fiecare dintre noi, în sinea sa populatฤ de vise, temeri ลi aspiraลฃii, a fฤcut deja trecerea. Nu mai suntem deloc copii ลi nu mai sperฤm într-un Fฤt-Frumos coborât din cer ca sฤ ne scape de rฤu. Terorizaลฃi de roboลฃi ultraperformanลฃi, de maลinฤrii cumplite, de motoare hidoase, salvarea care vine – deoarece ลi inconลtientul ne-a fost modelat dupฤ reลฃeta happy-end-ului – capฤtฤ acelaลi contur grotesc. Salvatorii nu mai au pic zâmbet pe figurฤ ลi aratฤ uneori chiar mai rฤu decât cei de care pretind cฤ ne apฤrฤ. De fapt nimeni nu mai crede în salvare. Aceasta-i problema. Nimeni nu se mai vede salvat fiindcฤ nimeni nu se mai sperie de nimic. Desensibilizarea este adevฤratul rฤu al actualei lumi. Inflaลฃia de scenarii apocaliptice a decredibilizat ideea sacrฤ de revelaลฃie ลi de mântuire. 2012 ar fi un an ca oricare altul dacฤ – precum în evanghelie – am pฤstra puลฃin ulei în candelฤ.
Superman a fost un erou de basm. Odatฤ ce a murit în mintea noastrฤ, am ajuns suboameni, pe care-i mai tulburฤ doar scenariile groteลti, împinse la limita suportabilitฤลฃii.