15.5 C
Bucureศ™ti
duminicฤƒ, 15 iunie 2025
AcasฤƒSportAtletismAdevฤƒrata libertate

Adevฤƒrata libertate

În ianuarie s-au împlinit 65 de ani de când etnicii germani din România au fost deportaลฃi în URSS. Acest moment este unul din cele mai tragice din istoria noastrฤƒ contemporanฤƒ. Poate opinia publicฤƒ de atunci nu l-a reลฃinut, deoarece eram încฤƒ în rฤƒzboi, luptam împotriva germanilor, alฤƒturi de ruลŸi, duลŸmanii de mai înainte. La guvernare îl aveam pe generalul Rฤƒdescu, un anticomunist convins. Cu toate acestea, nu a putut face nimic pentru a opri aceastฤƒ mare nedreptate. Deportarea saลŸilor a fost ca extirparea unui neg dupฤƒ care cancerul se declanลŸeazฤƒ ลŸi omul moare. AลŸa a fost ลŸi cu noi. Dupฤƒ deportare întreaga ลฃarฤƒ s-a îmbolnฤƒvit, a venit guvernul Groza ลŸi cale de întors nu mai era. Rezistenลฃa din munลฃi ลŸi tot ce au mai încercat sฤƒ facฤƒ partidele istorice au fost asemฤƒnฤƒtoare unor ­terapii disperate pentru a opri boala nimicitoare. Pânฤƒ la urmฤƒ ลฃara a fost cotropitฤƒ în totalitate ลŸi a murit. Cine a decis deportarea saลŸilor? Nu atât guvernul de atunci al României, cât Comisia Aliatฤƒ de Control în care ruลŸii aveau puteri depline.

În 2009 scriitoarea germanฤƒ Herta Müller a publicat un roman care a atras imediat atenลฃia. „Leagฤƒnul respiraลฃiei” se cheamฤƒ cartea. A apฤƒrut anul acesta ลŸi în româneลŸte, la Humanitas. În roman este vorba tocmai de acest sinistru fenomen. Scriitoarea a colaborat cu Oscar Pastior, deportat atunci. El a murit însฤƒ prematur, ลŸi atunci Herta Müller a preluat cu totul romanul. În acelaลŸi an, 2009, coincidenลฃฤƒ sau nu, ea primeลŸte premiul Nobel. Recompensa reprezintฤƒ un mare succes pentru toลฃi scriitorii de limbฤƒ germanฤƒ care au dorit de-a lungul timpului demistificarea relaลฃiilor ลฃฤƒrii lor cu gigantul sovietic. Masca de antifasciลŸti a ruลŸilor trebuia fฤƒcutฤƒ ferfeniลฃฤƒ pentru a dezvฤƒlui adevฤƒrata lor identitate, de mari criminali, care au distrus Europa prin ­invazia ce se dorea ­eliberare a popoarelor ocupate de fasciลŸti. ­Herta Müller descrie ­fฤƒrฤƒ perdea tot ce a ­însemnat deportarea nemลฃilor ลŸi face dintr-o operฤƒ ­artisticฤƒ un ­remarcabil document de conลŸtiinลฃฤƒ. Evident, nu poลฃi sฤƒ nu o compari cu ce a fฤƒcut un Soljeniลฃîn vorbind despre Gulag sau la noi autori precum  Paul Goma sau Ion Ioanid. Aceasta însฤƒ nu scade meritele cฤƒrลฃii ลŸi o aratฤƒ ca pe un om cu adevฤƒrat liber.  

Cele mai citite

Armata israelianฤƒ a deschis calea รฎn aer cฤƒtre Teheran cu 70 de avioane/Pagube serioase provocate

Armata israelianฤƒ a folosit 70 de avioane รฎn operaศ›iunea de deschidere a cฤƒii aeriene cฤƒtre Teheran, dupฤƒ ce a atacat รฎn timpul nopศ›ii 40...

Armata israelianฤƒ a deschis calea รฎn aer cฤƒtre Teheran cu 70 de avioane/Pagube serioase provocate

Armata israelianฤƒ a folosit 70 de avioane รฎn operaศ›iunea de deschidere a cฤƒii aeriene cฤƒtre Teheran, dupฤƒ ce a atacat รฎn timpul nopศ›ii 40...

Ministrul Mediului semnal de alarmฤƒ de la Praid: Salinitatea de zece ori peste capacitatea de gestionare a staศ›iilor de tratare

Ministrul Mediului, Apelor ศ™i Pฤƒdurilor, Mircea Fechet, a declarat sรขmbฤƒtฤƒ, la Praid, unde s-a aflat รฎntr-o vizitฤƒ de lucru, cฤƒ existฤƒ รฎn continuare รฎngrijorฤƒri...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ