Noul Parlament al României va conţine în proporţie de 60% politicieni aflaţi la primul mandat. Alături de ei regăsim însă şi senatori şi deputaţi care s-au făcut remarcaţi în legislatura trecută pentru traseism, dosarele penale sau conflictele de interese în care au fost implicaţi.
Parlamentul României este o instituţie parţial înnoită dacă e să ţinem cont de procentul de nou-veniţi în urma alegerilor de pe 9 decembrie. Potrivit unei analize RL, doar 40% din noul legislativ este reprezentat de politicieni care au făcut parte şi din legislatura 2008-2012. În total, din cei 471 de parlamentari din legislatura 2008-2012, şi-au recâştigat mandatele doar 235 de politicieni. 234 au rămas pe dinafară din varii motive (demisii de onoare, puşcărie, deces, câştigarea unor mandate de primari sau şefi de consilii judeţene, pricopsirea cu funcţii înalte în instituţiile statului sau pur şi simplu ratarea alegerilor). Trebuie remarcat faptul că după alegeri numărul parlamentarilor a crescut cu 117 mandate. În aceste condiţii, procentul nou-veniţilor în parlament s-a ridicat la 60%. Dacă ar fi să privim partea plină a paharului putem constata că am scăpat totuşi de multe dintre personajele care au afectat grav imaginea legislativului. Iată câteva exemple:
l Mircea Diaconu (USL-PNL). Un actor bun, al cărui tango în timpul mandatului de senator, i-a şifonat rău imaginea. Ministru al Culturii în guvernul Ponta, politicianul Mircea Diaconu a fost forţat să demisioneze după ce ANI l-a declarat incompatibil, în urma unei investigaţii care a scos la iveală că liberalul a ocupat concomitent cu fotoliul de parlamentar şi funcţia de director de teatru, poziţie din care şi-a avantajat soţia (actriţă şi regizor). Aceasta a primit mai multe privilegii în cadrul Teatrului Nottara. Actorul a trebuit să părăsească Parlamentul într-un mod ruşinos, după ce s-a ţinut cu mâinile încleştate până în ultima clipă de fotoliul pufos şi verde de senator.
l Ioan Mang (USL-PSD). Senatorul Mang este primul ministru al Educaţiei din guvernul Ponta dintr-o succesiune de 3-4, fiind forţat să demisioneze după un scandal de plagiat în care patru lucrări ştiinţifice ale sale s-au dovedit a fi plagiate grosolane. Iniţial, Mang a spus că e vorba de o răzbunare a lui Emil Boc, acesta acuzându-l pe fostul premier că e incapabil să priceapă o operă ştiinţifică din domeniul computerelor. Varujan Pambuccian, expert în IT şi matematică, s-a crucit când a citit lucrarea ştiinţifică a lui Ioan Mang, declarând pentru RL: „Sunteţi absolut sigur că cele două pdf-uri reprezintă articole publicate? Eu n-am mai văzut asa ceva în viaţa mea”. Ulterior Consiliul Naţional de Etică i-a pus lui Ioan Mang ştampila “plagiator”, acesta trebuind să părăsească Ministerul Educaţiei cu coada între picioare.
l Nelu Botiş (PDL). Fost ministru al Muncii în guvernul Boc, Ioan Botiş s-a despărţit de funcţie cu durere în suflet, după ce o jurnalistă de la un ziar local din Bistriţa, a descoperit că acesta îşi dăduse ok-ul pentru un proiect intitulat “Şansa la demnitate”, finanţat din fonduri UE, al cărui beneficiar era o asociaţie la care lucra soţia sa. Nevasta ministrului era plătită cu un salariu de 8.000 lei/lună, sumă mare pentru un judeţ de munte sărac, ca Bistriţa Năsăud. Mai mult, se pare că sediul fundaţiei cu pricina era locată într-un imobil aflat în proprietatea lui Botiş. Nelu Botiş a avut “şansa la demnitate” şi într-un final a demisionat, rămânând simplu parlamentar. Ulterior presa a descoperit că Nelu Botiş era şi “colonel de carton”, primind gradul onorific de la “generalul UNPR” Gabriel Oprea (acum membru USL).
l Mihail Boldea (PDL). Fostul deputat, de profesie avocat, a fost depistat ca fiind coordonatorul unei reţele de criminalitate organizată, care obţinea imobile şi terenuri pe baza unor cereri de retrocedare venite din partea unor persoane “fictive”. Când poliţiştii erau pe cale să-l aresteze, Boldea a fugit în Kenia, de unde s-a răţoit la Traian Băsescu: “Să nu mă caute domnul Băsescu, voi veni eu săptămâna viitoare”. S-a ţinut de cuvânt şi acum este judecat în stare de arest.
l Dan Păsat (PDL). Fostul poliţist Dan Păsat, atunci când s-a văzut pe cai mari în politică, a profitat de funcţia de deputat ca să şantajeze în stil mafiot pe primarul unei localităţi (comuna Topor – nume predestinat) din judeţul său, forţându-l să rezilieze contractul cu o firmă de construcţii şi să atribuie lucrarea unei alte firme, aflate sub papucul lui Păsat. Deputatul, ajutat de un complice său, a ameninţat şi agresat fizic nişte oameni de afaceri locali, pentru a-i convinge să-i subcontracteze şi să-i cedeze parte din mai multe contracte derulate de firma lor cu primăriile a două localităţi.
l Adrian Năstase (USL-PSD). Încarcerarea fostului premier Adrian Năstase a fost o premieră, fiind cel mai mare peşte politic, care a ajuns după gratii (până acum) în România postdecembristă. După pierderea prezidenţialelor din 2004, timp de două legislaturi Adrian Năstase şi armata sa de avocaţi premium, s-a luptat invocând tot felul de excepţii de neconstituţionalitate, cerând expertize peste expertize şi apelând la tot felul de chichiţe avocăţeşti. Judecătorii au grăbit procesele, astfel încât faptele de care era acuzat nu au apucat să se prescrie. În iunie 2012, deputatul Adrian Năstase a fost condamnat de către ICCJ la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul Calităţii” şi totodată la interzicerea unor drepturi cetăţeneşti.
l Alin Trăşculescu (ARD-PDL). Trăşculescu, în calitatea sa de parlamentar şi preşedinte al filialei judeţene a PDL, părea un tânăr politician de viitor. Asta până când procurorii, în timpul unui flagrant, l-au prins pe Trăşculescu ca fiind implicat într-o schemă de tip mafiot. Deputatul, ajutat de un complice, şantaja un afacerist local căruia îi facilitase obţinerea de contracte cu statul în judeţul Vrancea. Trăşculescu a fost forţat să-şi dea demisia din Parlament. După o scurtă perioadă de arest, acesta nu s-a dat bătut şi şi-a continuat campania electorală, întrebându-se public, dacă “Dumnezeu” nu-l vrea din nou în Parlament, ca să se pricopsească cu o “imunitate” proaspătă. Se pare că în cazul său, “Dumnezeu n-a vrut” să-i dea un nou mandat.
l Cătălin Voicu (USL-PSD). Generalul Voicu e un colos de relaţii în poliţie, armată, servicii secrete, justiţie, politică şi afaceri. Acest personaj era cât pe ce, în 2009, să obţină funcţia de Ministru de Interne. Din păcate pentru el, a fost acuzat de procurori că a făcut comerţ (trafic de influenţă) cu „sentinţe judecătoreşti”. Muş-teriu i-a fost la acea vreme Costel Căşuneanu, care, în versiunea lui Cătălin Voicu, nu i-a plătit, ci “împrumutat”, 200.000 de euro, ca să primească o sentinţă favorabilă la Înalta Curte, pentru un litigiu comercial. Intermediarul de sentinţe judecătoreşti care ţinea relaţia cu Voicu, era judecătorul Florin Costiniu, şeful Secţiei Civile din ÎCCJ. Ulterior Voicu a fost condamnat de justiţie la 5 ani de închisoare cu executare. Sentinţa nu e definitivă, fiind atacată cu recurs. E neclar de ce Cătălin Voicu nu a candidat pentru un nou mandat de senator, aducător de imunitate parlamentară, din moment ce chiar el, declara pentru RL cu câteva luni înainte de alegeri, că are o cotă de popularitate în colegiul electoral care-l va face să câştige alegerile lejer. E posibil să fi fost sfătuit că e mai înţelept să păstreze un “low profile”.
Sergiu Andon (ex-USL-PC). Sergiu Andon a fost avocatul lui Dan Voiculescu în dosarul “Felix” şi totodată marcant membru al PC. Lui Andon i-a fost revocat mandatul de parlamentar în septembrie 2012, după ce justiţia a confirmat verdictul ANI, de incompatibilitate în cazul lui Andon. Astfel, parlamentarul a fost depistat că în timp ce era “ales al neamului”, presta şi servicii de avocatură, lucru interzis prin lege. Cazul lui Sergiu Andon este o premieră în România, fiind primul parlamentar român care a fost demis, în urma unei decizii irevocabile a ÎCCJ. Reputat avocat, Andon declara relaxat: „Viaţa mea nu se schimba, profesia mea nu se schimba, libertatea mea poate sporeşte”.
Eugen Bădălan (PDL).În urmă cu un an, generalul Eugen Bădălan, împreună cu fostul general Mihail Popescu şi alţi patru foşti comandanţi şi şefi de structuri din cadrul Statului Major al Forţelor Terestre au fost condamnaţi prin decizie irevocabilă de ÎCCJ la patru ani de închisoare cu suspendare. Mai mult, instanţa a hotărât în 2011 ca cei şase inculpaţi să plătească despăgubiri de 4,6 milioane lei. Deputatul Bădălan a fost acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată. În perioada cât a fost şef al Statul Major General, a încheiat un contract de schimb cu Tofan Group, prin care se făcea troc cu autovehicule uzate contra anvelope.
Pătaţii care nu se lasă duşi din Parlament
Pe de altă parte, în noul Parlament există şi mulţi dintre politicienii care au şifonat grav imaginea vechiului legislativ. Printre aceştia îi amintim pe următorii.
l Dan Voiculescu (USL- PC), acuzat că a cumpărat de câteva zeci de ori mai ieftin Institutul de Cercetări Alimentare, în cadrul unei privatizări frauduloase. Dosarul penal al fondatorului PC este judecat la Tribunalul Bucureşti.
l Laszlo Borbely (UDMR), cercetat pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, în formă continuată. În 11 septembrie, Camera Deputaţilor a respins cererea DNA de ridicare a imunităţii.
l Tudor Chiuariu (USL-PNL) acuzat că ar fi luat parte la trecerea frauduloasă a unui imobil de pe Calea Victoriei din patrimoniul Poştei Române în cel al unei firme private, fiind vândut la subpreţ, ceea ce a cauzat un prejudiciu de peste 8 milioane de euro. Chiuariu a fost achitat în prima instanţă, însă urmează recursul.
l Miron Mitrea (USL-PSD), acuzat că în 2001- 2002 ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în valoare de 9.274.202.542 lei vechi, în schimbul numirii şi menţinerii acesteia în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC.
l Teodor Atanasiu, (USL-PNL) urmărit penal de DNA în dosarul fraudelor de la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, fiind acuzat de mită electorală şi de folosirea influenţei pentru obţinerea unor foloase de natură electorală.
l Monica Iacob Ridzi (PP-DD) acuzată că ar fi atribuit ilegal unor firme private contracte de prestări servicii pentru organizarea unor manifestări dedicate Zilei Naţionale a Tineretului.
l Ion Stan (USL-PSD), urmărit penal de către DNA pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, pentru că i-ar fi cerut unui om de afaceri bani, ca să alimenteze cu “motorină electorală” cele 600 de maşini pe care urma să le folosească în campanie
l Relu Fenechiu (USL- PNL) acuzat că (SC La Rocca SRL, Fene Grup SA) ar fi cumpărat cu 20 de miliarde de lei vechi zeci de trasformatoare, pe care le-ar fi revândut societăţii Electrica Moldova la suprapreţ.
