Scrutinul de anul acesta are o miză aparte, rezultatele putând reconfigura total scena politică. Pe de o parte, am putea asista la ruperea USL şi la consolidarea PSD ca principal partid, cu potenţial să conducă România mulţi ani de acum încolo, iar pe de altă parte dreapta, confruntată cu un eşec generat de propriile orgolii, ar putea fi forţată să-şi regândească strategia.
Deşi aflate la guvernare într-o alianţă, PSD şi PNL vor intra pe cont propriu în alegerile europarlamentare, teoretic din motive doctrinare, de apartenenţă la familii politice europene distincte şi din dorinţa de a consolida poziţia PNL pe zona de dreapta. În practică, şi pentru că alegerile din 25 mai vor constitui un barometru potrivit pentru a vedea care este scorul adevărat al principalelor două partide la putere, în condiţiile în care sondajele indică un PNL în picaj. Celelalte două formaţiuni din arcul guvernamental, UNPR şi PC, preferă să meargă la remorca PSD, pentru că un singur mandat (asigurat) este mai bun decât deloc (deşi nu au fost măsurate separat în sondaje, partidele conduse de Gabriel Oprea şi Daniel Constantin au şanse aproape nule să depăşească pe cont propriu pragul de 5%).
Dacă în tabăra puterii discuţiile sunt centrate doar pe candidaţi şi pe obţinerea unui scor cât mai bun la alegerile pentru Parlamentul European, în partea dreaptă a tablei politice discuţiile vizează mai degrabă atingerea pragului electoral. Nu este vorba de PDL, ci de celelalte formaţiuni care, din diferite motive, sunt obligate să intre singure în cursă. Nu este exclus, în aceste condiţii, ca unele partide de dreapta nici să nu participe la alegerile europarlamentare.
PSD: Mircea Geoană, recompensat sau izolat la Bruxelles?
Social-democraţii îşi propun să obţină la alegerile europarlamentare peste 40% din voturi, ceea ce le-ar aduce, ţinând cont şi de redistribuirea voturilor obţinute de formaţiunile care nu trec pragul electoral, 13-15 mandate. Adică, mai mult cu 2-3 mandate decât au în prezent PSD+PC. Dintre locurile eligibile, două vor merge la PC şi UNPR (câte unul pentru fiecare). Numele vehiculate până acum drept beneficiare sunt cele ale conservatorului Sabin Cutaş (şi în prezent europarlamentar) şi senatorului Damian Drăghici (consilier al premierului Ponta pe problemele rromilor).
Citeşte şi: Care sunt jocurile de putere din spatele promovării ardelenilor pe lista PSD
Cât despre locurile eligibile care revin PSD pe lista comună de candidaţi, se vehiculează intens că în fruntea plutonului ar putea fi senatorul Mircea Geoană. După ce multă vreme nu a dat semne că ar renunţa la visul de a candida iar la preşedinţie, Geoană şi-a îndreptat apoi tunul declaraţiilor spre liberali, astfel că, prin noiembrie 2013, premierul spunea că vrea să-l facă înalt reprezentant al Guvernului.
Un nou mandat în PE vor primi şi unii dintre actualii europarlamentari PSD, începând cu Daciana Sârbu (soţia premierului Ponta) şi continuând cu Ioan Mircea Paşcu (fost ministru al Apărării în Guvernul Năstase) şi Corina Creţu (fost consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu). Dintre actualii europarlamentari PSD, doar Cătălin Ivan, numit şi purtător de cuvânt al partidului, pare să nu se mai bucure de aceeaşi susţinere.
Lista finală de candidaţi şi numărul de locuri care vor reveni PC şi UNPR vor fi anunţate oficial la Comitetul Executiv Naţional al PSD din 31 ianuarie.
Citeşte şi: Dragnea: Vom avea mai mulţi europarlamentari decât acum
Social-democraţii şi liberalii vor avea un program comun în campania pentru europarlamentare pentru a preîntâmpina accentuarea disensiunilor deja existente. Şeful campaniei electorale este şi de data aceasta vicepremierul Liviu Dragnea, deşi a fost trimis în judecată pentru fraudarea referendumului din 2012.
PNL: După Silaghi, vine Diaconu
Deşi mulţi lideri PNL ar fi vrut liste comune cu PSD la europarlamentare, liberalii au decis, în cele din urmă, să-şi măsoare forţele la urne pe cont propriu.
Plasaţi de unele sondaje sub 20% din intenţiile de vot ale românilor, liberalii îşi propun, totuşi, să atragă la europarlamentare 25% din voturi. Un asemenea scor le-ar permite să obţină cu trei mandate mai mult decât cele cinci avute în prezent. Cât despre candidaţi, sunt daţi ca siguri Norica Nicolai, Adina Vălean (soţia lui Crin Antonescu), Renate Weber, Eduard Hellvig, dar şi Ovidiu Silaghi. Despre acesta din urmă trebuie amintit că a fost trimis de PNL în Parlamentul European (pe unul din locurile devenite vacante în 2013) după ce procurorii au cerut Camerei Deputaţilor să aprobe începerea urmăririi penale împotriva sa. Ulterior preluării mandatului de eurodeputat, DNA a cerut Legislativului de la Bruxelles ridicarea imunităţii lui Silaghi ca să poată fi urmărit pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Revenind la locurile eligibile de pe lista PNL de candidaţi, unul dintre ele ar putea fi rezervat fostului senator Mircea Diaconu, nevoit să-şi dea demisia din Parlamentul României după ce a fost găsit incompatibil, iar Curtea Constituţională a obligat Senatul să ţină cont de hotărârea judecătorească prin care s-a constatat incompatibilitatea.
Un alt nume vehiculat drept beneficiar al unui loc eligibil este cel al Claudiei Benchescu, şefa studenţilor liberali şi, potrivit presei de profil, logodnica ministrului Mihai Voicu.
Ca şi în cazul social-democraţilor, liberalii urmează să-şi definitiveze strategia şi lista de candidaţi, cel mai probabil la Delegaţia Permanentă de la începutul lunii februarie. Campania electorală va fi coordonată de Marian Petrache, şeful CJ Ilfov. Acesta şi-a atenţionat deja colegii de partid că un scor slab la europarlamentare pune în pericol şansele lui Crin Antonescu pentru cea mai înaltă funcţie în stat. „Dacă PNL scoate un scor bun – şi nu văd de ce nu l-ar scoate –, sunt convins că vom avea şi preşedintele României. Dacă vom scoate un scor slab, nici nu vreau să mă gândesc la asta, vom avea probleme cu alegerile prezidenţiale“, a declarat Petrache, la sfârşitul săptămânii trecute.
PDL – bătălia pentru puţine mandate
Cu cele 18-19 procente cu care este cotat în sondaje, PDL poate spera la 8-9 mandate de eurodeputat (cu 2-3 mai puţin decât în prezent). Patru nume au fost deja oficializate prin declaraţiile preşedintelui Vasile Blaga: Theodor Stolojan, Monica Macovei, Marian Jean Marinescu şi Traian Ungureanu. Locurile încă libere sunt vizate atât de actualii europarlamentari (Iosif Mantula, Oana Antonescu, Sebastian Bodu, Petru Luhan şi Rareş Niculescu), dar şi de unii dintre foştii miniştri democrat-liberali. Este vorba de Anca Boagiu şi Sulfina Barbu, conform unor surse din partid.
Lista finală de candidaţi ar trebui decisă până la sfârşitul lunii ianuarie de conducerea PDL. Până acum, însă, nu s-a comunicat nici cine se va ocupa de campania electorală.
PNŢCD, FC şi PMP
În condiţiile în care democrat-liberalii au refuzat orice discuţie despre o alianţă până după alegerile europarlamentare (tocmai pentru a se vedea clar fiecare formaţiune ce zestre electorală are), partidele conduse de Aurelian Pavelescu, Mihai Răzvan Ungureanu şi Eugen Tomac întâmpină serioase probleme în perspectiva scrutinului din 25 mai. După cum arată situaţia la momentul actual, nici unul dintre partidele menţionate nu prea are şanse să depăşească pragul de 5%.
Pe de o parte, PNŢCD şi Forţa Civică sunt nevoite să meargă pe liste separate deoarece sunt şanse mici ca Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr să fie înscrisă la tribunal în timp util. Fapt admis şi de liderul PNŢCD, Aurelian Pavelescu: „Prima opţiune a partidului este aceea de a merge singur la alegerile europarlamentare din 2014. PNŢCD, în această situaţie, va avea un singur partener: electoratul din România“. Potrivit lui Pavelescu, deocamdată nu ar fi fost discutată lista de candidaţi ai PNŢCD.
Forţa Civică, în schimb, a anunţat deschiderea listei de candidaţi pentru „toţi cei care muncesc în UE“. „Vom avea gata lista finală a candidaţilor noştri în a doua parte a lunii februarie“, a declarat liderul FC, Mihai Răzvan Ungureanu. Până acum s-a vehiculat drept posibil candidat pentru PE din partea Forţei Civice numele lui Cristian Preda, fost membru al PDL.
Pe de altă parte, Partidul Mişcarea Populară întâmpină probleme în înscrierea la tribunal (o decizie finală ar urma să fie luată de instanţă miercuri, 22 ianuarie). Odată trecut hop-ul înscrierii, formaţiunea condusă de Eugen Tomac ar trebui să decidă dacă merge pe listă comună de candidaţi cu Forţa Civică sau dacă îşi măsoară forţele pe cont propriu. În ceea ce priveşte eventualii candidaţi PMP pentru PE, până acum a fost dat ca sigur numele ex-ministrului Teodor Baconschi. Nu este exclusă însă nici varianta neintrării în cursa pentru Parlamentul European, PMP putând susţine un candidat independent. Potrivit unui scenariu vehiculat tot mai insistent în ultima vreme, Elena Băsescu ar putea fi susţinută de PMP pentru un nou mandat de eurodeputat.
Minorităţi. Candidaţii maghiarimii
Dintre formaţiunile care reprezintă minoritatea maghiară, doar UDMR este cotată peste pragul de 5%.
La alegerile anterioare, Uniunea a obţinut trei mandate de eurodeputat, cifră care ar putea fi menţinută şi acum. Două dintre mandate vor merge, cel mai probabil, la europarlamentarii Csaba Sogor şi Iuliu Winkler, rămând în discuţie un al treilea mandat.
La scrutinul trecut, el a revenit lui Laszlo Tökes, dar UDMR nu mai vrea să-l susţină în 2014. Totuşi, o propunere în acest sens a fost formulată, chiar zilele trecute, de preşedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), Toro T. Tibor. Acesta a vorbit despre formarea unei coaliţii între PPMT, UDMR şi Partidul Civic Maghiar, cu Laszlo Tökes în fruntea unei liste comune. Anterior, s-a vehiculat şi ipoteza ca Tökes să candideze la Parlamentul European pe listele Fidesz, partid aflat la guvernare în Ungaria.
