Propaganda Beijingului – impresionanta paradă militară şi cultivarea urii faţă de un fost agresor – a reuşit din nou să deturneze atenţia chinezilor de la cauzele concrete ale nemulţumirii lor.
Ceremoniile organizate săptămâna trecută pentru aniversarea a 70 de ani de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi impresionanta paradă militară au fost un succes pentru preşedintele Xi Jinping, în pofida absenţei principalilor aliaţi de la acea vreme, ţările europene şi Statele Unite, care au preferat o comemorare mai calmă într-o atmosferă de reconciliere cu Japonia. Impactul diplomatic al giganticei operaţiuni a trecut pe planul doi. Xi Jinping a dat o reală lovitură pentru a-şi afirma autoritatea asupra unui microcosmos politic încercat de rebeliune. Parada ce a vizat uluirea lumii a lăsat loc unei demonstraţii de forţă cu destinaţie internă: afişarea autorităţii liderului chinez asupra forţelor armate şi stăpânirea ansamblului aparatului puterii.
Armata chineză, un mastodont de 2,3 milioane de soldaţi, a beneficiat în cursul ultimului deceniu de un buget de 10% pe an. Cifrele reale ar fi de peste 50%, subliniază media franceză. Astăzi, este a doua cea mai bine dotată armată din lume, dar cifrele nu pot ascunde delincvenţa profundă a unui sistem angrenat de corupţia celor mai înalţi ofiţeri. Xi Jinping a declarat război corupţiei, indiferent de nivel, şi nu a ezitat să pedepsească gradele mari, printre care doi generali care ocupau cele mai înalte funcţii militare. „Punerea lor sub acuzare dovedeşte hotărârea de salvgardare a armatei noastre”, afirma Cotidianul Poporului, subliniind că „defilarea militară din 3 septembrie va demonstra tuturor că armata a ieşit din erorile trecutului”. Propaganda s-a străduit să demonstreze că, în pofida matrapazlâcurilor, majoritatea subvenţiilor au fost investite în echipamente militare de mare calitate: armamentele afișate cu ocazia defilării – zecile de rachete nucleare şi de avioane de luptă de fabricaţie chineză.
„Decapitarea şarpelui”
Analiştii estimează că demonstraţia a fost făcută pentru a arăta că armata reînnoită este fidelă şefului ei, preşedintele Xi Jinping. Cum declara comandantul-adjunct, „defilarea este o declaraţie de susţinere şi de loialitate faţă de partid şi de tovarăşul Xi”.
În China, toată lumea a înţeles mesajul – Xi Jinping este adevăratul şef al forţelor armate, pe care a început să le reformeze, ceea ce îl face cel mai puternic lider pe care l-a avut China în ultima vreme. În urmă cu două săptămâni, media oficială menţiona pentru prima oară o rezistenţă „inimaginabilă” faţă de campania anticorupţie şi, potrivit numeroşilor observatori, operaţiunea „mani pulite” dusă de trei ani de Xi Jinping, care nu şi-a pierdut nimic din intensitate, suscită o opoziţie din ce în ce mai marcantă în tabăra perdanţilor. Este vorba despre „prinţii roşii” şi asociaţii lor, care au acumulat averi faraonice în două decenii de relaxare. În fruntea partidei recalcitranţilor, ex-preşedintele Jiang Zemin, 89 de ani, care a domnit zece ani asupra destinelor Chinei. Zvonuri insistente relevă că Xi Jinping ar fi decis recent „decapitarea şarpelui” şi a ordonat punerea sub supraveghere la domiciliu a lui Jiang şi a acoliţilor săi. Dacă totul se confirmă, va avea efectul unei bombe – un lider suprem ar fi pedepsit pentru prima oară după revoluţia culturală.
Şi totuşi, toţi telespectatorii care au urmărit ceremonia au remarcat prezenţa lui Jiang Zemin în tribuna din Piaţa Tienanmen printre potentaţii regimului, iar Xi Jinping conversa cu el zâmbitor. Cum rămâne cu confruntarea implacabilă care îi opune? Experţii în politica Beijingului reamintesc faptul că mandarinii roşii obişnuiesc să îşi ascundă animozităţile sub o unitate de faţadă. Este suficient să aştepţi pentru ca Beijingul să ofere o nouă dramă plină de zgomot.
» China loveşte microcosmosul politic al rebeliunii contra luptei anticorupţie.
