DECL: 18/04/2018
TAGURI: PGOV, PREL, RO
SUBIECT: Etnicii maghiari se confruntă cu noi provocări electorale
Clasificat de : Consilierul politic Theodore Tanoue pentru motivele 1.4(b) şi (d)
1. (C) Sumar: Contactele politice maghiare au prezis că UDMR şi rivalul său, Partidul Civic Maghiar, nu vor fi capabili să ajungă la un compromis înainte de data-limită pentru înregistrarea candidaţilor la alegerile locale care vor avea loc pe 1 iunie. Ei au prezis că ambele tabere au văzut alegerile ca fiind un indicator pentru măsurarea forţelor lor înainte de alegerile parlamentare din toamnă. Ei au spus că indiferent de rezultatele alegerilor parlamentare, partidele entice maghiare se vor arăta flexibile în formarea de alianţe fie cu Băsescu, PDL fie cu tabăra PNL-PSD. Sfârşitul sumarului.
2. (C) Senatorul UDMR Peter Eckstein-Kovacs le-a spus ofiţerilor pe probleme politice pe 14 aprilie că negocierile dintre partidul său şi recent înfiinţatul Partid Civic Maghiar (PCM) reprezintă principala problemă pentru participarea la vot a comunităţii etnicilor maghiar, pe 1 iunie, la alegerile locale. Eckstein a spus că, din cauză că ambele părţi realizează faptul că nu pot trece pragul de 5 la sută necesar pentru reprezentarea parlamentară dacă merg singuri, negocierile dintre UDMR şi PCM privesc aspecte practice cum ar fi cine sunt candidaţii şi cum poate fi evitată o compeţie care ar putea slăbi ambele partide. El a recunoscut că PCM este mai puternic în judeţele Harghita şi Mureş, dar a precizat că UDMR are o capacitate mobilizatoare mai mare şi candidaţi mai cunoscuţi în alte fiefuri maghiare din Transilvania. Întrebat despre puterea celor două partide, Eckstein a presupus că UDMR va obţine, cel mai probabil, aproximativ două treimi din votul maghiarilor; că PCM va primi cealaltă treime rămasă. Eckstein a recunoscut că apariţia PCM a radicalizat ambele partide etnice ale maghiarilor deoarece amândouă se luptă acum pentru votul maghiarilor cerând o autonomie mai mare. El a spus că alegerile locale sunt un indicator important în stabilirea puterii relative a celor două partide care se vor confrunta şi în toamnă la alegerile parlamentare.
3. (C) Eckstein-Kovacs l-a descris pe preşedintele Traian Băsescu ca fiind „naşul” PCM; Băsescu a promovat crearea unui nou partid ca răzbunare pentru faptul că UDMR a ales să rămână în alianţa cu PNL în Guvernul Tăriceanu şi ca modalitate de a diviza electoratul maghiar la vot. El a prezis că strategia preşedintelui Băsescu de a diviza şi conduce creează o dinamică în care partidele se tem să se mai alieze cu tabăra Băsescu/PDL.
Având în vedere că PDL nu va primi cel mai probabil majoritatea voturilor la alegerile parlamentare din toamnă, cel mai sigur rezultat va fi crearea unei coaliţii anti-Băsescu care va cuprinde PNL, PSD şi UDMR. El a recunoscut totuşi că maghiarii sunt flexibili şi a spus că partidul său este unul dintre puţinii actori rămaşi pe scena politică ce mai pot face fie o alianţă cu PNL şi PSD, fie să treacă în barca PDL. Din acest punct de vedere, a spus că este util ca PCM să le fie partener ţinând cont de faptul că relaţia lui cu Băsescu este una excelentă.
4. (C) În acelaşi fel, deputatul UDMR Tibor Toro (un confident apropiat al episcopului Laszlo Tokes şi considerat un rebel în cadrul UDMR despre care unii au speculat că va trece în tabăra PCM) le-a spus ofiţerilor pe probleme politice pe 15 aprilie că, în ciuda eforturilor episcopului Tokes şi ale sale de a elimina separarea dintre cele două partide etnice maghiare, nu a avut succes în obţinerea unei înţelegeri preelectorale înaintea termenului de 22 aprilie, data limită pentru înregistrarea candidaţilor pentru alegerile locale de la 1 iunie. El a confirmat că ambele tabere îşi doresc să folosească aceste alegeri pe post de indicator pentru a-şi verifica puterea relativă înaintea unei noi runde de negocieri dinainte alegerilor din toamnă. El a adăugat, totuşi, că dorinţa de cooperare variază de la un judeţ la altul. De exemplu, în judeţul Cluj, partidele sunt pe punctul de a ajunge la o înţelegere informală; alte compromisuri locale au fost de asemenea posibile având în vedere diversele puncte forte sau slabe ale celor două partide. (Notă: estimarea forţei celor două partide pe care a făcut-o Toro este similară cu cea a lui Eckstein – adică, două treimi petru UDMR şi o treime din voturi pentru PCM).
5. (C) Toro s-a plans de faptul că tabăra PCM este “nerealistă” în ceea ce priveşte şansele electorale, având în vedere că mulţi din PCM folosesc performanţa extraordinară pe care a avut-o Tokes la alegerile europarlamentare din noiembrie. Diferenţa a fost că deşi Tokes este un politician carismatic şi un simbol al luptei împotriva regimului lui Ceauşescu, mulţi din PCM sunt necunoscuţi din punct de vedere politic şi debutanţi. El a spus că poziţia lui Tokes este să stea “deasupra certurilor” şi să susţină orice candidat etnic maghiar care este “autentic” în cererile sale legate de autonomia maghiară. Toro a confirmat că intenţia este de a promova o poziţie mai radicală în ambele partide. (Notă: Consilierul pe probleme de politică externă a UDMR, Kinga Papp-Tontsch, ne-a spus recent că motivele pentru care Tokes afişează o neutralitate sunt personale, din moment ce are divergenţe cu preşedintele PCM, Jeno Sasz).
6. (C) Toro a mai descris “relaţia specială” dintre PCM şi Traian Băsescu, subliniind că Băsescu a fost un factor determinant în înregistrarea PCM ca partid politic în ciuda obiecţiilor UDMR. El a spus că în timp ce motivaţia lui Băsescu ar fi putut să fie divizarea şi controlarea blocului etnic maghiar, rezultatul este un sistem pluralist pentru minoritatea maghiară. Oricare ar fi rezultatul alegerilor parlamentare din toamnă, maghiarii vor fi suficient de “flexibili” pentru a-şi juca rolul de “partid cu influenţă”, printr-o alianţă cu partidul sau grupul de partide care vor forma Guvernul.
7. (C) Comentariu: Este posibil ca niciuna dintre strategiile politice ale etnicilor maghiari să aibă rezultatele scontate. Efortul etnicilor maghiari de a avea un cuvânt de spus din punct de vedere politic printr-o platformă radicalizată care favorizează autonomia va fi un factor descurajant pentru partidele importante fără un „quos quid pro”, privind sprijinul pentru o platformă (a se citi: nu maghiarii de centru) importantă. Probabil, în preajma alegerilor naţionale, se va menţiona şi flexibilitatea tradiţională a conducerii politice a etnicilor maghiari, care va duce fie la o alianţă a UDMR sau a PCM cu un partid mai important şi prin aceasta să le fie divizată puterea electorală, fie cla o unire forţată a celor două tabere, printr-o afacere intermediată, care cel mai probabil va întări tabăra lui Băsescu prin intermediul PCM. Sfârşitul comentariului.
TAUBMAN
