Într-o telegramă a ambasadei SUA din 2005, oficialii americani relatează eforturile adjunctei secretarului de stat, Maura Harty, aflată în vizită la Bucureşti, de a convinge România să rezolve cazurile de adopţii internaţionale aflate pe rol. Citiţi în continuare, în traducerea integrală a telegramei Wikileaks, preluată de la kamikazeonline.ro, cum Harty a transmis că nu se va schimba nimic în legătură cu Visa Waiver dacă nu se va schimba ceva în domeniul adopţiilor:
DECL: 05/16/2015
TAGURI: CASC, PREL, OVIP, RO, adopţie, repatriere
SUBIECT: Adjuncta secretarului de stat Harty – întâlniri în România pe subiectul adopţiilor
Clasificat de: Consulul general Bryan Dalton pentru motivele 1.5 B şi D
Sumar şi solicitare de acţiune
1. (C) În întâlnirile din 10 şi 11 mai cu preşedintele Băsescu, cu ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu şi cu alţi oficiali ai Guvernului României, adjuncta secretarului de stat Maura Harty nu a găsit nici o dovadă că Guvernul României ar avea vreun plan concret sau un angajament ferm pentru a rezolva cazurile ferme de adopţii internaţionale care se află pe rol, afectate de legea care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie care interzice adopţiile din România. Ea i-a informat pe interlocutorii săi că va trebui să le transmită această impresie şi familiilor americanilor ale căror petiţii în legătură cu adopţia unor copii români au fost afectate de această interdicţie. Ea i-a retransmis ministrului de Externe Ungureanu mesajul dat de Secretarul de stat în timpul întâlnirii cu ea la Washington, potrivit căreia stabilirea unei foi de parcurs pentru o eventuală includere a României în programul Visa Waiver (VWP) va depinde de progresul rezolvării cazurilor în curs.
2. (C) (Sumar). După întâlnirea sa cu adjuncta secretarului de stat, preşedintele Băsescu pare să se fi răzgândit şi vrea să ia măsuri favorabile în această problemă. Pe 12 mai, l-a informat pe Însărcinatul cu afaceri că a discutat problema adopţiei cu comisarul pentru extindere, Olli Rehn, pe 11 mai; îi va da instrucţiuni ministrului de Externe Răzvan Ungureanu pentru a-i scrie Comisiei Europene în care să-şi exprime dorinţa de a demara un proces pentru rezolvarea acestor cazuri; şi că România va prelua iniţiativa pentru a-i convinge pe nemţi, italieni, francezi şi pe alţii să-şi folosească influenţa pentru a grăbi Comisia Europeană pentru a vedea favorabil rezoluţia cazurilor. Sfârşitul sumarului.
3. Cerere de acţiune: pentru discuţiile din timpul vizitei adjunctei secretarului de stat, ambasada cere ca Departamentul să analizeze posibilitatea să ceară susţinerea Comsiei Europene pentru o rezoluţie umanitară legată de cazurile de adopţie internaţionale din România nerezolvate. Sfârşitul cererii.
Băsescu încăpăţânat în legătură cu adopţiile, deviază discuţia către nazişti
4. (C) Harty şi-a exprimat, la începutul întâlnirii cu preşedintele Traian Băsescu, susţinerea pentru încercările României de a reuşi să îi elibereze pe jurnaliştii răpiţi în Irak. Ea i-a mulţumit lui Băsescu pentru angajamentele luate la Washington, pe 9 şi 10 martie, în faţa preşedintelui Bush şi familiilor americane care au depus petiţii pentru adoptarea unor copii români de a încerca să caute o rezolvare pentru cazurile internaţionale de adopţii legale, care sunt supendate în prezent, dar care au fost înregistrate înainte ca Guvernul să dea legea 272/2004 – cea care suspendă asemenea adopţii de la 1 ianuarie 2005. Ea a precizat că familiile şi Departamentul au respectat cererea lui Băsescu de a nu discuta această problemă în public până pe 25 aprilie, când România va semna tratatul de aderare la UE. Ea a regretat faptul că, de la acea dată, Guvernul României nu a luat nici o măsură pentru a găsi o rezolvare acestor cazuri. Ea a solicitat ca Guvernul României să determine în mod exact ce copii ar putea să nu mai fie eligibili pentru adopţie astfel încât familiile care îi aşteaptă să nu spere în van. Ea a recunoscut că sunt unii care se opun deschiderii adopţiilor în afara României, dar a notat că Parlamentul European şi raportorul UE pentru România au tolerat în mod public adopţiile în unele cazuri.
5. (C) Băsescu a spus că nu a uitat de conversaţiile pe care le-a avut la Washington, dar dacă va pune această problemă la Bruxelles ar fi ca şi cum ar declanşa o bombă. România are în prezent o mare problemă cu UE. Guvernul României are de rezolvat această problemă şi pentru Franţa şi Germania şi speră ca, în umătoarele luni, să găsească o oportunitate pentru a înainta o lege specială legată de adopţiile care erau în curs de rezolvare. Câţiva dintre copii sunt deja în Statele Unite fără ca adopţiile să fie finalizate. El speră ca cei de la Bruxelles să înţeleagă situaţia din România mai bine în următoarele luni, pentru a putea discuta aceste cazuri. El a afirmat că nu a abandonat această problemă şi că vrea să lămurească chestiunea mai ales în relaţiile României cu Franţa şi Germania. Acum este “o perioadă nesigură” din cauza politicienilor care sunt în campanie electorală în Germania şi care încearcă să pară duri cu ţările care vor să adere la UE.
6. (C) Băsescu a spus că pe 11 mai se va întâlni cu comisarul pentru Extindere Olli Rehn şi că va discuta cazul celor 256 de copii care sunt în procedură de adopţie către diverse ţări, inclusiv Israel.
7. (C) Adjuncta secretarului de stat a explicat că declaraţiile lui Băsescu făcute la Washington le-au dat speranţe familiilor că vor putea acţiona după 25 aprilie, care au întrebat dacă a fost stabilită o altă dată sau o foaie de parcurs pe care ar putea să o împărtăşească cu ei. Băsescu a spus că nu există, dar dacă nu va reuşi în această problemă va zbura personal la Washinton să le transmită acest lucru familiilor.
8. (C) Întrebat dacă există susţinere în interiorul Comisiei Europene pentru rezolvarea acestor cazuri, Băsescu a răspuns că “acum este un moment foarte nepotrivit” pentru a discuta problema chiar şi cu Parlamentul European. Modul “cel mai bun” de a acţiona ar fi să discute cu Comisia Europeană. Băsescu a confirmat că în această chestiune “coloana vertebrală” este raportorul din umbră pentru aderarea României, baroneasa Emma Nicholson. (Notă: Nicholson este membră în Parlamentul European din partea Marii Britanii, fost raportor pentru România şi un adversar puternic al adopţiilor internaţionale din România. Sfârşitul notei) Băsescu spune că este de acord cu Nicholson în principiu, dar că aceste cazuri care sunt nerezolvate necesită o soluţionare.
9. (C) Adjuncta secretarului de stat a făcut din nou presiuni pentru a stabili un calendar pe această temă, dar Băsescu a replicat că va trebui mai întâi să “testeze atmosfera” şi că şi-ar putea face o idee după întâlnire din 12 mai cu Rehn.
10. (C) Băsescu a declarat că problema cazurilor de adopţii nerezolvate este “un subiect închis” şi că va discuta despre acest lucru cu Rehn. Când Harty a răspuns că ea speră că subiectul nu este închis, Băsescu a răspuns pompos că “este închis. Am obligaţia mea faţă de familii. Priviţi realităţile – avem probleme foarte mari la Bruxelles. Nu vă concentraţi pe problemele mici, concentraţi-vă pe problemele noastre majore”. El a spus că, în momentul în care tratatul de aderare la UE va fi semnat, va începe să discute această problemă, în primul rând cu Rehn. Între timp, are 22 de milioane de români şi Bruxellesul pentru care trebuie să-şi facă griji.
11. (U) Harty a precizat că Guvernul Statelor Unite nu vede această problemă ca fiind una mică. Ea l-a asigurat pe Băsescu că familiile americane care încercau să adopte copii vor face presiuni fără încetare pentru rezolvarea situaţiei. Ea a oferit ajutorul Guvernului Statelor Unite în a interveni pe lângă UE, Franţa sau Germania. Băsescu a răspuns că au fost încercate asemenea abordări în trecut, dar au fost un dezastru din cauza intervenţiei dragei noastre prietene baroneasa Emma Nicholson. El a spus că este “ridicol” să blochezi cazurile nesoluţionate dar că nimeni nu este pregătit să creeze o confruntare în interiorul Comisiei. El a presupus că Nicholson ar putea deveni mai puţin agresivă pe această chestiune acum că este evident că partidul său a pierdut recentele alegeri în Marea Britanie. El a spus că Nicholson este cheia rezolvării acestei probleme şi că i-a mobilizat pe europarlamentarii mai puţin informaţi, punând presiuni nedrepte asupra copiilor care ar urma să fie adoptaţi de dragul unui joc politic fără principii.
12. (C) Băsescu a încheiat discuţia spunând că “vom face tot ce ne stă în putinţă. Nu mai este o probemă politică pentru mine, ci una personală”.
Repatrierea foştilor nazişti
13. Harty l-a felicitat pe Băsescu pentru acţiunile sale publice prin care a recunoscut rolul României în Holocaust şi a cerut ca România să accepte repatrierea câtorva cetăţeni români foşti nazişti care au fost deportaţi din Statele Unite. Băsescu a spus că nu ştia că această problemă este pe agendă şi că nu era pregătit să o discute. (Notă: Ambasada a prevenit ministerul de Externe dinainte că Harty va aborda şi această problemă. Sfârşitul notei.)
14. (U) Harty a fost însoţită la această întâlnire de Angela Aggeler, purtătoarea de cuvânt a biroului Afaceri Consulare, de Însărcinatul cu afaceri Thomas Delare şi de consulului general Bryan Dalton (cel care a luat note). Băsescu a fost însoţit de directorul general pentru Afaceri Globale din cadrul ministerului de Externe, Stelian Stoian, de directorul general pentru afaceri consulare Cristian Gaginsky, de consilierul prezidenţial Elena Udrea şi de consilierul de stat Anca Ilinoiu.
Ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu: mai multe convorbiri, mai puţini paşi înainte
15. (C) Harty i-a spus lui Ungureanu că nu ştia cum să le răspundă familiilor cu privire la politica României referitoare la adopţii, spunând că “speranţa nu este o politică”. Familiile nu pot aştepta o perioadă nedeterminată de timp şi sunt necesari paşi pregătitori pentru a gestiona toate cele 200 de cazuri nerezolvate. Ea a căutat să obţină o hotărâre în ceea ce îi priveşte pe copiii care nu sunt eligibili pentru adopţie astfel încât americanii care doreau să-i adopte să înţeleagă şi să-şi vadă în continuare de viaţa lor. Ea a propus pentru cazurile care erau în aşteptare, atunci când legea 272/2004 a intrat în vigoare, să fie exceptaţi de la lege şi procesul să fie finalizat sub legea în vigoare când vor fi înregistraţi la Comitetul român pentru adopţii.
16. (C) Când ministrul de Externe Ungureanu a pus problema eventualei includeri a României pe foaia de parcurs pentru în programul Visa Waiver, Harty a reiterat poziţia pe care secretarul de stat Rice a avut-o la întâlnirea cu Ungureanu de săptămâna trecută de la Washington, şi anume că nu se va schimba nimic în legătură cu Visa Waiver dacă nu se va schimba ceva în domeniul adopţiilor.
17. (C) Ministrul de Externe Ungureanu a spus că este nevoie de o soluţie generală pentru toate cazurile de adopţii internaţionale, şi dacă nu una generală, atunci câte una pentru fiecare caz în parte. El a început să pregătească o soluţie şi are nevoie de timp pentru a o discuta cu Comisia Europeană. Foaia de parcurs trebuie adoptată de la Bruxelles. El vrea să ştie care este părerea Bruxellesului în legătură cu această problemă, înainte ca România să ia decizia finală. Ungureanu i-a dat asigurări Maurei Harty că sunt de aceeaşi parte în această problemă şi că încearcă să găsească o aoluţie şi că va lucra cu ea fără gânduri ascunse.
18. (U) Harty a fost însoţită la întâlnire de purtătoarea de cuvânt a biroului Afaceri Consulare Aggler, de consulul general Dalton şi de viceconsulul Ann Marie Everitt (persoana care a luat notiţe). Ungureanu a fost însoţit de directorul general pentru Afaceri Consulare Cristian Gaginsky, de consilierul prezidenţial Ileana Tinis şi de Alina Stoicescu, tot de la ministerul de Externe.
Biroul premierului: discuţii mai bune, dar nimic precis
19. (U) Pe 11 mai, Maura Harty l-a sunat pe consilierul de stat, ambasadorul Mihnea Constantinescu, pe directorul cabinetului premierului, Teodora Bertzi, pe secretarul de stat de la Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) şi pe consilierul Călin Fabian, de la ministerul de Externe. Harty a început discuţiile exprimându-şi dezamăgirea în legătură cu întâlnirea pe care a avut-o pe 10 mai cu preşedintele Băsescu. Această discuţie a făcut-o să creadă că cele două părţi sunt mai departe una de cealaltă decât îşi imagina. Harty a declarat că familiile americane trebuie să ştie dacă există o foaie de parcurs pentru rezolvarea cazurilor care sunt pe rol astfel încât să continue cu adopţiile sau să-şi vadă mai departe de viaţă. Ea a sugerat că Guvernul României ar putea să răspundă atât îngrijorărilor familiilor străine care doresc să adopte cât şi ale UE prin rezolvarea cazurilor care sunt pe rol pe baza unei legi diferite, dar şi să trateze cazurile noi de adopţii pe baza noii legi. În plus, Harty a întrebat dacă ar fi de ajutor ca Statele Unite să se coordoneze cu alte state care mai au astfel de cazuri. În final, a exprimat necesitatea unui inventar temeinic al cazurilor care sunt pe rol.
20. (C) Constantinescu a explicat că, deşi Guvernul României doreşte să rezolve problema adopţiilor, nu este o prioritate pentru noul Guvern în timpul primelor luni de mandat. Refeitor la ideea celor două legi, una pentru cazurile vechi şi celaltă pentru cele noi, domnul Constantinescu a întrebat dacă Statele Unite ar susţine România dacă ea ar face o astfel de propunere la UE. Harty l-a informat că adjunctul său va veni la Bruxelles în curând şi că poate ajuta Guvernul României. Referitor la coordonarea Guvernului Statelor Unite cu celelalte state care au astfel de cazuri, domnul Constantinescu a replicat că Guvernul României nu a simţit presiunea europenilor pe această chestiune. El a fost de părere că atât Guvernul Statelor Unite cât şi Guvernul României ar trebui să “vadă care este temperatura” la Bruxelles şi în capitalele europene cu privire la această chestiune. Domnul Constantinescu a fost de acord că trebuie să fie făcut un inventar la zi şi o examinare a cazurilor aflate pe rol. El a spus că îi va transmite premierului Tăriceanu îngrijorările lui Harty.
21. (C) Harty şi Constantinescu au concluzionat că este important să aibă o comuncare neîntreruptă. La final, domnul Constantinescu a întrebat dacă foaia de parcurs pentru includerea României în programul Visa Waiver este o prioritate pentru guvernul Statelor Unite, spunând că este important ca Guvernul român să ştie dacă această problemă rămâne pe agenda bilaterală. Harty a spus că discuţiile vor trebui să continue dar că nu va fi nici un progres în programul Visa Waiver dacă nu va fi un progres în problema adopţiilor.
22. (U) Harty a fost însoţită la întâlnire de purtătoarea de cuvânt a biroului Afaceri Consulare Aggler, de consulul general Dalton şi de viceconsulul Kevin Opstrup (persoana care a luat notiţe).
Băsescu şi-a schimbat părerea?
23. (C) Pe 12 mai, Însărcinatul cu afaceri a asistat la o întâlnire între Băsescu şi secretarul adjunct pentru comerţ, William Lash. Băsescu a întrerupt brusc discuţia şi, adresându-i-se Însărcinatului cu afaceri, a spus că a discutat problema adopţiilor cu comisarul pentru extindere, Olli Rehn, pe 11 mai; îi va da instrucţiuni ministrului de Externe Răzvan Ungureanu pentru a-i scrie Comisiei Europene în care să-şi exprime dorinţa de a demara un proces pentru rezolvarea acestor cazuri; şi că România va prelua iniţiativa pentru a-i convinge pe nemţi, italieni, francezi şi pe alţii să-şi folosească influenţa pentru a grăbi Comisia Europeană pentru a vedea favorabil rezoluţia cazurilor.
Comentariu
24. (C) Ambasada crede că declaraţiile lui Traian Băsescu din 12 mai sunt un semnal că acesta a luat în seamnă mesajul transmis de Harty şi că şi-a dat seama din nou cu câtă importanţă tratează SUA problema soluţionării cazurilor aflate pe rol. Acesta a fost cel mai îndrăzneţ angajament al conducerii Guvernului României până în prezent. Ambasada va monitoriza consilierii, cabinetul premierului şi ministerul de externe în următoarele zile şi va continua să exploreze cât mai discret, cu interlocutorii de la ambasadele europene, posibilitatea ca ei să implice Comisia Europeană şi Parlamentul entru a rezolva cazurile de adopţii aflate pe rol. Sfârşitul comentariului
DELARE
