Dacă clasa politică și președinele nu înțeleg momentul de răscruce și ce se așteaptă de la ei, revolta declanșată de tragedia de la Colectiv va veni peste ei înzecită.
Protestele din Piața Universității sunt pe cale să se stingă, zona este acum cotropită de obișnuiții diversioniști, provocatori, oameni ai galeriilor de fotbal și ai Antenei 3. Stegarul Dac își face numărul atârnat de un felinar. Era previzibil. Strada și-a făcut însă datoria, a atins câteva obiective importante: a doborât un guvern iresponsabil și corupt, a băgat frica în oasele ruginite ale politicienilor, a trezit din adormire conștiințe civice, a generat o agendă reformistă. Poate deci să plece acasă, nu cumva să destabilizeze statul obez, instituțiile, să nu împingă cumva țărișoara spre anarhie, extremism, populism, pe orbita lui Putin, cum ne tot spun teoreticienii jumătăților de măsură și ai mâinilor încrucișate pe burtă. Politicieni și jurnaliști de toate culorile și gradele abia așteaptă ca totul să se termine și lucrurile să reintre în matca firească. Ei bine, cred că își fac socoteli greșite și niciun partid nu va mai putea să ignore solicitările Pieței fără să plăteasca scump în alegeri. Asta pentru că în primele ei zile, cele semnificative, Piața/Strada a fost cu adevărat „altceva“, ceva ce politicienii noștri nu au mai văzut și cu care nu s-au mai confruntat până acum. D-aia au și intrat în fibrilații.
Citește continuarea textului în Revista 22.
