Două stafii bântuie spațiul public: ineficiența opoziției și campania anti-DNA. Dacă prima chestiune este cât se poate de reală și serioasă, cea de-a doua este o manipulare care amintește de marea campanie pentru salvarea oligarhului Voiculescu de pușcărie și de anul de grație 2012.
Reproșul că PNL nu face opoziție este justificat în primul rând în planul comunicării și al strategiei, fiind însă legat, ca percepție, și de derobarea lui Iohannis de acest rol. Dar asta este altă discuție. Aflat în fața unei majorități zdrobitoare în parlament, greu, dacă nu chiar imposibil de destructurat, PNL nu are cum să aibă câștig de cauză. Este a priori înfrânt. Publicul știe și acceptă asta, problema este însă ce mesaj reușește să transmită din înfrângeri: unul de prostie și neglijență, de lipsă de viziune, de blat sau unul de forță și abilitate. Poți să mori cu nasul în țărână, deplângându-ți soarta crudă, sau de gât cu adversarul.
Citește continuarea articolului în Revista 22.
