Inaltul reprezentant al UE pentru politica externa si de securitate comuna se afla inca de luni in Orientul Mijlociu. Damascul este a treia si cea mai importanta etapa a turneului sau, care a mai inclus vizite la Beirut si Ryad. Misiunea lui Javier Solana este, dupa cum el insusi declara, gasirea unei solutii politice la criza cu care se confrunta Libanul. Efortul diplomatic european intervine intr-un moment cand si SUA, interesate de stabilizarea Irakului, au reinnodat contactele cu Siria, precum si cu Iranul.
Mai intai, in capitala libaneza, Javier Solana a luat pulsul taberelor antagoniste: discutii cu premierul Fouad Siniora, antisirian sustinut de Occident, si cu presedintele parlamentului, Nabih Berri, lider al opozitiei parlamentare prosiriene.
Ziua a doua a fost consacrata discutiilor cu oficialitatile saudite. La inceputul lunii, Arabia Saudita si Iranul, care sustin factiuni rivale din Liban, convenisera sa actioneze pentru incetarea confruntarilor interconfesionale in regiune. Ulterior, intalniri ale unor responsabili libanezi au deschis perspectiva incheierii unui acord menit sa puna capat luptei pentru putere intre majoritatea parlamentara antisiriana si opoitia condusa de gruparea siita Hezbollah, sustinuta de Siria si Iran.
Cum pacea din Liban depinde enorm de Siria, Solana vrea sa afle astazi, la Damasc, daca poate conta pe presedintele sirian, Bashar al-Assad. Intentia emisarului UE este de a le prezenta sirienilor avantajele pe care le-ar putea obtine Siria daca va juca un rol constructiv in regiune. Bruxelles-ul ar dori ca Damascul sa aiba o relatie sustinuta cu UE si sa exercite presiuni asupra opozitiei prosiriene libaneze, din care face parte si Hezbollah, sa aprobe crearea unui tribunal international care sa judece asasinarea lui Rafic Hariri.
Prima vizita in Siria, dupa doi ani, a unui oficial european a starnit criticile Israelului, care considera ca acest demers diplomatic este o greseala. "A discuta cu regimul sirian in absenta oricarei schimbari esentiale a actiunilor sale din teren ar insemna recompensarea unui regim pentru politicile sale care au periclitat serios Orientul Mijlociu si cauza pacii.
