Jocuri murdare (Leatherheads)
Productie: SUA 2008 Regia: George Clooney In distributie: George Clooney, Renée Zellweger, John Krasinski, Jonathan Pryce Distribuit de Ro Image 2000
Am mai spus-o, o vom mai spune: frumosul, chipesul George Clooney e unul dintre putinii indivizi interesanti care isi fac veacul pe la Hollywood. Si, pe langa multiplele talente deja dovedite – vezi cele doua remarcabile filme semnate ca regizor si producator, Confessions of a Dangerous Mind / Confesiunile unei minti periculoase si splendidul Good Night and Good Luck! / Noapte buna si Noroc! (la care a fost si scenarist), este, in caz ca mai exista cineva care inca n-a observat, posesorul unui incredibil sarm de moda veche ce il plaseaza fara probleme in linia star-urilor (care isi merita cu adevarat numele) Hollywood-ului clasic. Astfel, proiectul unei comedii screwball in vana varfurilor genului din anii ’40 (desi plasata in anii ’20, deci inaintea Marii Crize), parea sa ii vina manusa. Leatherheads / Jocuri murdare, al treilea film al regizorului Clooney, un individ cam la fel de talentat, discret si fermecator ca actorul omonim, e facut cu urme de nostalgie si evidenta dragoste si cunoastere a spumoaselor comedii romantice ale perioadei amintite. Si, cu George Clooney si Renée Zellweger ca protagonisti inamorati in ciuda lor insile si a antipatiei initiale. Asa ca filmul sfaraie suficient si dialogurile fac, cel mai adesea, plici. Exemple? "Deci vrei sa joci murdar?" "Poate mai tarziu, sunt cam obosit acum" suna una dintre primele interactiuni dintre talentatul antreprenor Dodge (Clooney) – antrenor al unei echipe de fotbal (american) pe vremea cand asta nu era o activitate nici onorabila, nici banoasa – si isteata si ambitioasa jurnalista (Zellweger), pornita sa scormoneasca adevarul nu tocmai glamoros din spatele povestii de eroism in razboi a noii vedete a echipei. Acesta este junele Carter (John Krasinski, vazut prin Jarhead si Dreamgirls si devenit cunoscut mai ales cu serialul The Office), proaspat adus dintr-o echipa de colegiu. si care, in traditia genului screwball, devine temporar rivalul lui Dodge pentru inima domnisoarei cu picioare interminabile, zambet smecher si un impecabil arsenal al seductiei feminine in dotare. Din replica in replica, intriga amoroasa avanseaza pana la ciocniri verbale ambetate (de tipul "Da, am sarutat-o. Pe gura. De doua ori. Si mi-a placut. Mult") urmate, in mijloc de noapte, de batai barbatesti, dar respectand bunele maniere. Leatherheads / Jocuri murdare devine astfel o incantatoare poveste de amor cu twist-uri, piedici si multe poante. E drept, filmul nu atinge aproape nici o clipa perfectiunea modelelor asumate, treneaza pe alocuri si uneori nu stie exact incotro vrea sa se duca, dar ajutat din plin de atentia minutioasa a regizorului Clooney pentru detaliile de epoca (de la decoruri si costume la dialoguri), sarmul irezistibil al actorului Clooney, chimia dintre protagonisti si muzica swingy-saltareata a lui Randy Newman, e o prezenta suficient de neobisnuita si ispititoare prin multiplexurile momentului.
