O echipa de tineri de la Statia de Reproducere Artificiala a Sturionilor de la Isaccea, condusa de Dumitru Maereanu, jurist pasionat si specializat in acvacultura la un institut din Germania, a reusit pentru prima data in lume inmultirea in captivitate a morunului (Huso huso). Tehnologia si infrastructura necesare realizarii reproductiei puse la punct de specialistii germani si verificata deja pe alte specii din familia sturionilor (Acipenseridae) au insemnat o investitie costisitoare pentru echipa de acvacultori de la Isaccea si nu puteau fi puse in aplicare fara o cunoastere profunda a biologiei celui mai impunator dintre sturioni. Insa informatiile obtinute din literatura de specialitate nu erau suficiente pentru a captura indivizi apti de reproductie necesari ineditei incercari. Asa ca Dumitru Maereanu a apelat la Vanea Cuzup, un pescar lipovean din Pardina, cu respect pentru natura si meserie. Cunoasterea profunda a Dunarii si a comportamentului acestor vietuitoare relicte au condus pana la urma la capturarea unor exemplare aflate in stadiu optim fiziologic pentru incercarea reproducerii in captivitate. Primul lot a fost format din femela Vaness si masculii Spilberb si Adrian, iar al doilea din femela Snegurochka si masculii Volodea, Putin si Gligor. Pentru Vanea Cuzup, Dumitru Maereanu si ceilalti membri ai echipei, indelunga “adulmecare” a marelui fluviu pe urmele marilor sturioni si apoi chiar si etapele tehnologice ulterioare (transportul, parcarea reproducatorilor, urmate de recoltarea produselor seminale, fecundare, incubare, predezvoltarea si trecerea puilor intr-un ambient asemanator celui natural), a capatat acum in amintiri tonuri de legenda: “Am incercat sa tinem seama de toate elementele cu care contribuie natura: temperatura apei, orientarea pestilor in bazine in raport cu liniile de camp magnetic, gradul de maturare a gonadelor”, enumera Dumitru Maereanu. Iar experimentul a reusit, mii de larve, alevini si apoi puieti de morun au supravietuit pana la urma in bazinele Statiei de Reproducere Artificiala a Sturionilor de la Isaccea si parcurg acum urmatoarele perioade de dezvoltare.
Cum se simte Vanessa, morunoaica
Ca un stapan ce are drag de animalele sale din ograda, Vanea Cuzup se intereseaza de parintii capturati din sanul Dunarii: “Bine, dar Vanessa cum se mai simte?”, il intreaba din cand in cand pescarul pe acvacultor. Dincolo de puternica motivatie economica, si anume o exploatare durabila a unei resurse producatoare de caviar (cel mai cautat este cel de morun si nisetru), Dumitru Maereanu spune ca se gandeste si la viitorul speciilor de sturioni din Dunare, ale caror populatii sunt in prezent in declin din cauza braconajului, obstacolelor hidrotehnice, a poluarii apelor si a reducerii numarului de locuri pentru reproducere. El doreste ca o parte din puietul obtinut in siguranta conditiilor de captivitate (cu o supravietuire superioara celei din libertate) sa fie eliberat in Dunare, pentru a compensa si depasi pierderile populatiilor din libertate: “Anul trecut am eliberat 40 de mii de puieti de morun, iar anul acesta 19,5 mii de puiet de pastruga”, spune acvacultorul.
