În urma ultimelor atacuri comise în Germania de către refugiaţi se înmulţesc apelurile pentru înăsprirea controlului intrărilor migranţilor, sporind astfel presiunile asupra cancelarului Angela Merkel, aceasta fiind deocamdată foarte discretă în reacţiile legate de respectivele atacuri, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Atacul comis cu toporul într-un tren de un refugiat care s-a declarat afgan, dar care se pare că este de fapt pakistanez, înjunghierea unei femei de către un refugiat sirian şi detonarea unui dispozitiv exploziv într-un club de un alt refugiat sirian, cărora li se adaugă atacul armat comis de un german de origine iraniană într-un mall din Munchen, au redeschis în Germania dezbaterea privind politica de azil.
Unul dintre care cer o înăsprire a acestei politici – pe care de altfel o critică de mult timp – este premierului bavarez, Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU), formaţiune membră a coaliţiei guvernamentale de la Berlin. ‘Trebuie să ştim cine este în ţară’, a subliniat Seehofer într-o declaraţie acordată cotidianului Suddeutsche Zeitung, citat de agenţia EFE.
‘Printre noi trăiesc mulţi refugiaţi care au o viaţă grea şi trebuie să-i ajutăm. Dar din nefericire printre ei există şi oameni ce reprezintă un potenţial de violenţă teribil. Aceasta nu este o suspiciune generalizată, ci un fapt’, a adăugat premierul bavarez după ce ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, a cerut să nu se amestece refugiaţii şi dezbaterea despre securitate.
Concret, printre măsurile propuse de Seehofer se numără revizuirea actualei interdicţii totale de repatriere a străinilor fără drept de azil, dar care provin din zone de război, el solicitând ca aceia ce comit delicte să poată fi totuşi expulzaţi.
La rândul său, unul dintre responsabilii Ministerului de Interne german, Armin Schuster, membru tot al CSU, a cerut ca actuala ‘cultură a primirii’ să fie înlocuită cu o ‘cultură a expluzării’, pentru a se garanta repatrierea celor care nu au drept de azil.
Germania a primit anul trecut peste un milion de migranţi extracomunitari, sirienii în special beneficiind de o politică de azil foarte favorabilă, astfel că 90% dintre ei primesc permisiunea să rămână, iar până de curând nici nu erau obligaţi să treacă de un interviu cu administraţia.
Cât despre reacţia cancelarului Angela Merkel, în afara intervenţiei sale după atacul de la Munchen, ea a preferat apoi să nu mai dea declaraţii şi să lase acest lucru în sarcina ministrului Thomas de Maiziere. ‘Dar tocmai în acest gen de situaţii atitudinea sa este problematică’, afirmă pentru AFP Martin Emmer, profesor la Universitatea Freie din Berlin. ‘Oamenii se tem, sunt preocupaţi, iar în astfel de circumstanţe este nevoie de o direcţie care să se adreseze mai mult emoţiilor decât managementului rece’, explică acesta.
Atacurile recente relansează acum în Germania dezbaterea despre imigraţie, ‘de care cancelarul se teme cel mai mult’, scrie la rândul său cotidianul Süddeutsche Zeitung, amintind de cele două scrutinuri regionale ce se vor desfăşura în septembrie la Berlin în fieful din nord-est al cancelarului Merkel şi de riscul ca formaţiunea populistă Alternativa pentru Germania (AfD) să profite de acest context pentru a câştiga voturi.
