Conform rezultatelor finale ale referendumului constituţional desfăşurat duminică, cetăţenii turci s-au pronunţat la limită în favoarea instituirii unui sistem prezidenţial, ceea ce îi va oferi prerogative sporite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.
Printre primele anunțuri făcute de guvernanți au fost reintroducerea pedepsei cu moartea și referendum asupra aderării la Uniunea Europeană, care ar fi un demers inutil, pentru că Europa nu vrea o Turcie cu tendințe totalitariste.
Opoziția cere renumărarea voturilor
Potrivit rezultatelor, aproape 25 de milioane de cetăţeni turci (51,3%) au votat în favoarea modificării Constituţiei, față de 48,7%, diferenţa fiind de circa 1,3 milioane de voturi. Rezultatele au fost denunțate de opoziție, principalele formaţiuni – Partidul Popular Republican (CHP) şi Partidul Popular Democrat (HDP) – reclamând acte de manipulare şi fraude electorale. Acestea au cerut renumărarea voturilor, în special pe cele din diaspora, știut fiind că turcii din afară au votat masiv împotriva modificării Constituției (de exemplu, în Bulgaria, peste 70% au votat „NU”) și pe cele din orașele mari, Istanbul, Ankara, Izmir, unde, de asemenea, s-a votat masiv împotriva modificărilor Constituției.
Însă preşedintele Recep Tayyip Erdogan, iniţiatorul referendumului, a cerut tuturor ca rezultatul referendumului să fie respectat. El a transmis felicitări formaţiunilor care au sus-ţinut proiectul de modificare a Constituţiei – Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), Mişcarea Naţionalistă (MHP) şi Partidul Marii Uniunii (BBP), mergând în campanie pe ideea că Turcia trebuie modernizată, iar pentru asta este nevoie să se eficientizeze procesul decizional, prin înlocuirea republicii parlamentare cu cea prezidenţială.
Calea spre dictatură
Puterea executivă este deţinută în Turcia de Guvernul condus de prim-ministru, numit de Parlament. Introducerea sistemului prezidenţial îi va conferi lui Recep Erdogan puteri sporite, iar funcţia de prim–ministru va dispărea. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan va putea rămâne în funcție până în anul 2029. El va putea numi Cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi. Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură. Imediat după anunțarea victoriei, Erdogan a precizat că modificările constituționale aprobate prin referendum vor fi implementate după alegerile din 3 noiembrie 2019. Totodată, a anunțat începerea imediată a unui dialog cu premierul, Binali Yildirim, și cu opoziția naționalistă privind reintroducerea pedepsei cu moartea.
Criticii lui Recep Erdogan denunţă tendinţele autoritariste ale președintelui Erdogan, în contextul stării de urgenţă aflată în vigoare în Turcia, după tentativa de lovitură de stat militară din iulie 2016. În cadrul acţiunilor de reprimare implementate după complot, Administraţia Erdogan a arestat sau a eliminat din funcţii publice zeci de mii de persoane. Și „vânătoarea continuă”. Practic, oricine se pronunță împotriva deciziilor președintelui poate fi acuzat de complot, „adept al lui Fetullah Gülen” – principalul inamic al lui Erdogan, care locuiește în SUA – fiind „acuzația” de serviciu. Riscul ca Erdogan să controleze toate sferele puterii este instaurarea unei dictaturi cu efecte negative asupra tuturor relațiilor Turciei, țară NATO.
Reacții dure ale Europei
Politicieni germani au cerut sistarea negocierilor de aderare a Turciei la UE, suspendarea livrărilor de armament către această țară, precum și retragerea soldaților germani aflați la baza de la Incirlik, pentru a se răspunde astfel votului de la referendumul constituțional desfășurat duminică și care va spori puterile președintelui Recep Tayyip Erdogan.
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a atras atenția Administrației Erdogan să asigure independența Justiției, în conformitate cu princi-piul statului de drept aprobat în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dintre cele 47 de state membre ale Consiliului, printre care se numără și Turcia, 28 fac parte și din Uniunea Europeană. Comisia Europeană a emis un avertisment în care menționează victoria cu un avantaj mic a taberei „DA” la referendum și face apel la autoritățile de la Ankara să țină cont de recomandările Consiliului Europei. Uniunea Europeană a cerut Turciei să caute un consens național asupra amendamentelor constituționale după rezultatul referendumului de duminică. „Amendamentele constituționale și în special aplicarea lor concretă vor fi evaluate în lumina obligațiilor Turciei în calitate de candidat la Uniunea Europeană și de membru al Consiliului Europei”, se arată într-un comunicat comun semnat de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de șefa diplomației europene, Federica Mogherini, și de comisarul european pentru extinderea UE, Johannes Hahn.
Proteste cu oale și tigăi
Locuitorii din mai multe cartiere din Istanbul au izbit cu putere oale şi tigăi, în timp ce stăteau la ferestrele locuinţelor lor. Această formă de protest devine „tradițională” în Turcia, după ce a fost practicată ani de zile de locuitorii capitalei chiliene, Santiago, împotriva dictaturii impuse de Augusto Pinochet. Grupuri de protestatari au ieşit și în stradă în unele zone, după anunțul rezultatului referendumului, votat cu „DA” de 51,3%, față de 48,7%, care au votat „NU” pentru modificarea Constituției.
