Avionul guvernamental care l-a adus din Niger pe Serge Lazarevici, ultimul ostatic francez din lume, a cărui eliberare a fost anunţată marţi, a aterizat ieri pe aeroportul militar Villacoublay, lângă Paris, şi a fost întâmpinat de mama şi de sora sa, dar şi de preşedintele François Hollande. Se ştiu puţine despre condiţiile acestei eliberări, dar se vorbeşte din nou despre răscumpărare.
Serge Lazarevici a sosit la preşedinţia Nigerului din Niamey marţi seară, prima apariţie ca om liber şi a discutat un sfert de oră cu preşedintele Issoufou în biroul acestuia. „Doresc să mulţumesc preşedintelui şi poporului din Niger, care a colaborat cu Franţa pentru a mă elibera”, a declarat înainte de a merge la ambasada Franţei, unde s-a întâlnit cu fiica sa, venită să îşi conducă tatăl în ţară.
Potrivit afirmaţiilor preşedintelui nigerian, actorii acestei eliberări sunt aceiaşi ca în cazul ostaticilor din Arlit. De peste două săptămâni, tuaregul nigerian Mohamed Akotey s-a deplasat în regiunea Kidal pentru a întâlni membri ai comunităţii tuarege din Adrar Ifoghas. După revenirea lui, totul s-a precipitat.
„Serviciile secrete franceze, DGSE, au jucat un mare rol şi bineînţeles şi cele din Niger. Nigerienii dispun de o filieră care s-a dovedit în trecut că are legături cu Al Qaeda din Maghrebul islamic. Prin această filieră, iniţiată de multă vreme de echipa din jurul preşedintelui, Franţa a putut negocia eliberarea lui Lazarevici. Nigerul a jucat un rol important în trecut pentru eliberarea altor ostatici şi, aşa cum s-a dovedit de această dată, elementul esenţial este filiera tuaregă”, a explicat Louis Caprioli, consilier la grupul privat de securitate Geos şi fost responsabil al luptei antiteroriste la DST. Un schimb între ostatic şi răpitori.
Operaţiunea pentru eliberarea ostaticului a început după publicarea ultimei dovezi că Lazarevici era în viaţă. Mediatorul Mohamed Akotey nu a avut contact direct cu răpitorii, naveta ca mediator fiind făcută de un locotenent islamist din Mali, Iyad Ag Ghali. Este imposibil pentru moment de precizat dacă a fost vorba de o contrapartidă, dacă a fost plătită o răscumpărare sau nu. Dar eliberarea lui Lazarevici a implicat o eliberare de prizonieri. Presa a vorbit în special despre doi bărbaţi, deţinuţi într-o închisoare undeva în Sahel. Potrivit L’Observateur, şeful răpitorilor, Abdelkrim Taleb, care conduce Katiba, ar fi cerut în afara unei răscumpărări și eliberarea prizonierilor islamişti deţinuţi în Mali şi probabil în altă ţară din Sahel.
La 24 noiembrie 2011, numiţii Mohamed Ali Ag Wadoussene şi Ag Acherif au organizat cu ajutorul unor complici răpire a doi francezi la Hombori – Philippe Verdon şi Serge Lazarevici. În decembrie 2014, cei doi fraţi vitregi originari din Kidal şi-au recâştigat libertatea contra eliberării lui Lazarevici. În 2009, cei doi se integrează în Garda Naţională din Mali şi deveniseră „furnizori” de ostatici. Contra recompensei, desigur. Au răspuns unchilor lor din aripa maliană a Aqmi răpind occidentali şi vânzându-i imediat teroriştilor Aqmi. După ce au ajuns la închisoare, jihadiştii au negociat eliberarea lor în schimbul ostaticului francez. Un obicei cu beneficii financiare…
